Cum arată „Seiful Apocalipsei” din munți. Ne salvează de război, dezastru natural sau pandemie. Imagini rare cu buncărul misterios FOTO

Puțină lume a auzit de „Seiful apocalipsei”, îngropat în permafrostul arctic. Acest buncăr din Svalbard (teritoriu insular în Oceanul Arctic, situat la 600 de km de coastele Norvegiei și administrat de Oslo) protejează speciile de culturi agricole din toată lumea și este un magnet pentru teoriile conspirației. Mai nou, curioșii pot arunca o privire înăuntrul său.

„Seiful Apocalipsei” se află în Europa

Buncărul se înalță din permafrost pe versantul unui munte din arhipelagul Svalbard, iar intrarea în „seiful apocalipsei” este demnă de un film SF. Înconjurată de zăpadă, gheață și urși polari (uneori), unitatea găzduiește 1,2 milioane de mostre de semințe din fiecare colț al planetei, ca poliță de asigurare împotriva unui dezastru global.

În buncăr sunt specii de culturi agricole din toată lumea

Cu alte cuvinte, este un monument pentru cei 12.000 de ani de agricultură umană și își propune să prevină pierderea definitivă a speciilor de culturi în caz de război, dezastru natural sau pandemie, relatează The Guardian.

Seiful uriaș de semințe din Arctica norvegiană, lansat în anul 2008, este închis publicului, motiv pentru care a devenit subiectul unor teorii ale conspirației în mediul online. În prezent, pentru a sărbători cea de-a 15-a aniversare a sa, internauții sunt invitați într-un tur virtual printre vasta colecție de tuberculi, orez, cereale și alte semințe îngropate adânc în munte, în spatele a cinci seturi de uși metalice.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

„Este ca într-o catedrală”

Congelarea semințelor și a cerealelor, concepută să dureze pentru totdeauna, este co-administrată de guvernul norvegian, Crop Trust și NordGen, banca de gene a țărilor nordice. Ele ar putea deține răspunsuri la provocările agricole generate de criza climatică, speciile invazive, dăunători, modificările tiparelor de precipitații sau pierderea fulgerătoare a biodiversității.

Unitatea se deschide de trei ori pe an, pentru a accepta noi depozite de la alte bănci mondiale de semințe. Cu ocazia acestui tur virtual, cercetătorii speră că oamenii vor afla mai multe despre munca lor.

„Este ca într-o catedrală. Are tavane înalte și, când stai în munte, aproape că nu se aude niciun sunet. Te auzi doar pe tine însuți”, a declarat Lise Lykke Steffensen, director executiv al NordGen, responsabil pentru funcționarea zilnică a seifului. „Când deschizi ușa, sunt -18 grade Celsius – standardul internațional pentru conservarea semințelor – adică foarte, foarte rece. Apoi vezi toate cutiile cu semințe din aceste țări. Am fost de atâtea ori înăuntru și încă sunt curioasă”, a mai spus ea.

Ce capacitate are

Camerele secrete de depozitare sunt situate la aproximativ 100 de metri în interiorul muntelui, sub un strat de rocă de grosimi între 40 și 60 de metri. Datorită permafrostului se menține o temperatură constantă între -3°C și 4°C. Totuși, zonele au un sistem suplimentar de răcire, care coboară temperatura la -18°C.

Citește și „Ceasul Apocalipsei” a ajuns la 90 de secunde până la miezul nopții: ce înseamnă asta pentru omenire

Zona de depozitare a semințelor este alcătuită din trei culoare, fiecare cu dimensiunea de 9,5 x 27 metri. Acestea pot depozita 1,5 milioane de eșantioane de semințe, seiful având o capacitate totală de 4,5 milioane.

Ce își propun oamenii de știință

În această săptămână, buncărul a primit, pentru prima dată, depozite din Albania, Croația, Macedonia de Nord și Benin, alături de soiuri de căpșuni sălbatice de la un institut de cercetare german. Plante ca acestea ar putea fi cheia pentru a ajuta umanitatea să hrănească populațiile în creștere într-o lume mai caldă, susține Stefan Schmitz, director executiv Crop Trust.

„Aceste căpșuni sălbatice sunt uimitoare. Ele au dovedit, prin capacitatea lor de a supraviețui în natură timp de milioane de ani, că sunt robuste. Pot rezista la schimbările climatice, situații grele fără sol. Astăzi, putem începe să creștem soiuri care sunt rezistente la climă mai aspră”, a subliniat el.