Cum a murit, de fapt, cel mai controversat domnitor român. Destinul bizar al lui Nicolae Mavrogheni, cel care ce visa noaptea făcea ziua VIDEO

În iarna anului 1786, agitația era la cote covârșitoare în cartierul Fanar din Constantinopol: se discuta despre înlocuirea lui Mihail Șuțu cu un anume Nicolae Mavrogheni, pentru a ocupa tronul Țării Românești.

Vezi și: Care sunt adevăratele origini ale lui Mihai Viteazu. Puțini români știu aceste detalii. Omul care l-a făcut domnitor

Nicolae Mavrogheni

„Unii spuneau că este un om bun, dar majoritatea îl considerau nebun”

Era fiul unui pescar din insula Paros și, în trecut, fusese pirat. Cu toate acestea, el se bucura de protecția lui Capitan Pașa, Gezaerli Hassan, care era favoritul Sultanului Abdul Hamid și al Marelui Vizir Iusuf Pașa.

Comunitatea Fanarului era profund scandalizată de această propunere, deoarece ea încălca tradiția și perturba planurile fanarioților.

Câștigător Vocea României: Aura Șova primește trofeul, iar Tudor Chirilă bifează al șaptelea succes

Ordinea în care se pun legumele în salata de boeuf. Acesta e secretul gustului perfect, vei observa diferența

Aceștia urmau o linie de acțiune comună în Principate, bazată pe obiceiurile autohtone și pe înțelegerea necesităților stăpânilor turci.

Gezael Hasan, care fusese prieten de copilărie cu sultanul și căruia acesta îi dăduse, de altfel, sora sa în căsătorie, avea o putere considerabilă și numirea lui Mavrogheni părea extrem de greu de oprit prin metodele tradiționale.

Fanarioții au încercat să îi opună un alt candidat grec, Celebi Petrake, fost bucătar care ajunsese să aibă o avere imensă ca tarapangiu al sultanului.

Acesta, care fusese amantul soției lui Mavrogheni și nu-l suporta, i-a oferit sultanului o sumă uriașă de 4.000 de pungi de aur.

„Unii spuneau că este un om bun, dar majoritatea îl considerau nebun”, se spunea despre Mavrogheni.

Alții îl credeau prost și nimeni nu-i înțelegea cu adevărat valoarea, în timp ce Vaillant și Regnault îl considerau geniu, iar Văcărescu și Fotino îl vedeau ca fiind „om prost la fire, gândire și simțire”.

Nicolae Mavrogheni, Vodă al Țării Românești, a sosit la București în aprilie 1786, stârnind teama boierilor, care îl considerau un individ ciudat și se așteptau să îl vadă pornind excentricitățile sau explodând în orice moment.

La început, Mavrogheni s-a comportat prietenește cu toată lumea, chiar a fost generos cu negustorii, boierii mici și populația simplă.

Se pare că încă nu se manifestase în totalitate latura sa nervoasă și crudă, iar boala sa, epilepsia, potrivit afirmației lui Kogălniceanu, nu îi slăbise încă nervii, așa cum s-a întâmplat mai târziu.

Conform relatării lui Dionisie Eclesiarhul în cronica sa, la scurt, timp Mavrogheni și-a schimbat comportamentul. După mesele pe care le servea alături de marii boieri, care mâncau cu noduri, el începea să le ceară sume mari de bani.

Vezi și: Domnitorul român care a „inventat” „Șef sub acoperire”: de ce se deghiza Alexandru Ioan Cuza

Nicolae Mavrogheni

Ce visa noaptea, punea în practică ziua

Ion Ghica povestește cum Domnul se plimba într-o caleașcă aurită, trasă de patru cerbi cu coarne aurite, înconjurați de cortegiu, arnăuți și paiațe cu clopoței care le legau de femei pe stradă, adresându-le cuvinte licențioase.

Nimeni și nimic nu-i stătea în cale, deoarece chipul îi devenea înspăimântător și puțini îndrăzneau să îl privească în ochi.

Exilurile forțate și confiscarea averilor se succedau neîncetat, iar aceste măsuri erau aduse la cunoștința victimelor în timpul audiențelor, într-un mod batjocoritor, și erau atribuite unor așa-zise vise pe care Mavrogheni le-ar fi avut în timpul nopții.

Aceste vise, care pretindeau a prezice nenorociri, deveniseră celebre și, ca o ironie supremă a batjocurii sale față de boieri, Mavrogheni își îmbrăca chiar calul, cunoscutul Talabașa, cu un caftan, în cadrul unei ceremonii speciale.

În cele din urmă, la data de 30 septembrie 1790, adversarul său, Celebi Pașa, l-a capturat în satul Belina, din Bulgaria, și i-a tăiat capul, pe care l-a trimis la Constantinopol, pentru satisfacția marelui vizir.

Astfel, s-a încheiat viața lui Nicolae Mavrogheni, domnul cu tulburări nervoase, care a rămas în amintirea populară, în cântece și în istorie, ca un om extraordinar, ca o reîncarnare a unui Vlad Țepeș din vremurile îndepărtate.

Vezi și: Petru Cercel, excentricul domnitor român care a vrut sa facă o țară ca în afară: știa 12 limbi străine, scria poezii si purta podoabe. Ce moarte tragică a avut