Cu ce parte a creierului percepem timpul: descoperirea fascinantă a cercetătorilor

Oamenii de știință, dar și filosofii, au dezbătut îndelung problema „timpului psihologic” ,adică a celui ce este perceput diferit de către oameni, în funcție de situația în care se află. Dacă ne aflăm într-o situație plăcută, timpul pare că „zboară”, pe când într-una neplăcută, fiecare secundă poate părea o veșnicie. Un studiu nou arată ce parte din creier este responsabilă cu această percepție.

Cu ce parte a creierului percepem timpul

Dacă te uiti la un film interesant ori la un meci captivant, parcă nici nu știi când au trecut orele. Pe când, dacă aștepți un tren întârziat în gară, fiecare secundă, fiecare minut, devine, parcă, o veșnicie, ca o tortură.

Cercetătorii de la Universitatea din Oxford, cea din Londra și de la Fundația Champalimaud din Portugalia au descoperit ce regiune din creier este responsabilă cu această percepție subiectivă a trecerii timpului. Cel puțin la șobolanii ce au fost folosiți în teste.

Oamenii de știință au aflat că percepția asupra timpului s-a modificat în cazul rozătoarelor, dacă au încetinit ori au accelerat activitatea creierului dintr-o anumită zonă a acestuia.

Din ce vrea să facă bani Meghan Markle după ce a renunțat la viața regală. A revenit și pe Instagram după 5 ani de absență

Ritualul de dimineață pe care l-ar avea cei mai bogați oameni ai planetei. Puțini oameni s-ar fi așteptat la asta

Experimentele s-au concentrat pe o secțiune mai profundă a creierului numită striatul, o regiune subcorticală importantă care aparține creierului anterior, scrie sciencealert.com.

Striatul este implicat, printre altele, în planificarea motorie, cât și planificarea acțiunii , luarea deciziilor, motivația alimentară, dar și sexuală, precum și în întărirea și percepția recompensei.

Descoperirea fascinantă a cercetătorilor

Mici variații de temperatură au fost folosite pentru a stimula activitatea neuronală a striatului.

„Temperatura a fost folosită în studii anterioare pentru a manipula dinamica temporală a comportamentelor păsărilor cântătoare, de exemplu. Răcind o anumită zonă din creier, s-a observat o rărire a cântatului acestora, pe când o încălzire a aceleiași zone a accelerat fenomenul, fără a se altera structura cerebrală”, a spus ecologistul comportamental, Tiago Monteiori, de la Universitatea din Oxford.

„Am considerat că temperatura este metoda ideală și ne poate oferi condițiile de a schimba viteza dinamicii neuronale fără a-i schimba modelul”

Cercetătorii au folosit implanturi pentru a încălzi sau răci creierul unor șobolani. Analiza făcută sub anestezie a arătat că viteza activității zonei nucleului striatal din creier s-a mărit pe măsura creșterii temperaturii și a încetinit, atunci când temperatura a scăzut.

Când șobolanii erau conștienți, aceleași schimbări de temperatură și de activitate cerebrală au indicat o percepție alterată asupra trecerii timpului. O zonă striatală mai caldă însemna că timpul trecea mai lent, pe când una răcită, că percepția este a unei treceri mai rapide a acestuia.

Oricum, variațiile de temperatură nu au afectat viteza cu care rozătoarele se mișcau în spațiu, ci doar viteza cu care decideau să se pună în mișcare. Se pare că perceperea unei treceri mai rapide sau mai lente a timpului și viteza cu care se decide cât de rapid trebuie făcută o mișcare sunt controlate de două părți distincte ale creierului.

Cu alte cuvinte, zona striatală ne spune când să lovim minge cu o racheta de tenis, în timp ce altă zonă a creierului controlează viteza cu care decidem să lovim în minge. Acea regiune s-ar putea afla în cerebel, au spus cercetătorii, o zonă asociată cu controlul mișcărilor și al coordonării acestora.

Imagini anterioare realizate prin rezonanță magnetică au sugerat că ganglionii bazali sunt, de asemenea, implicați în comportamentul temporal al oamenilor, dar va fi nevoie de mult mai multe studii pentru a vedea cum se manifestă acest lucru la diferite specii.

Folosim perceperea timpului în fiecare moment al vieții, iar atunci când acest simț este deteriorat – ca, de exemplu, în boala Parkinson – mișcările și percepția respectivă sunt afectate.