Criza imobiliară din România, o poveste complicată: trebuie să te uiți în Europa ca să înțelegi ”ieftinirea” apartamentelor
Când vine vorba de prețurile locuințelor la nivel mondial, la prima vedere, ai crede că ne aflăm în cea mai nouă bulă imobiliară. De fapt, creșterea de aproximativ 6% dintre finalul lui 2021 și finalul lui 2022, în contextul inflației galopante din aceeași perioadă, trădează o ieftinire semnificativă, prima în 12 ani.
Conform datelor agregate de VisualCapitalist.com creșterea prețurilor la apartamente și case din fiecare colț al mapamondului nu compensează și nici nu depășește nicăieri rata inflației înregistrate în aceeași perioadă. De fapt, locuințele, în cel mai bun caz, s-au ieftinit cu 2%, deși există și scăderi de preț semnificativ mai mari decât atât.
Ce se întâmplă pe piața imobiliară globală
Dincolo de legătura dintre prețurile la locuințe și inflație, mai interesant este efectul creșterii bruște a ratei dobânzilor și costurilor ipotecare. Chiar dacă prețurile reale la apartamente și case sunt cu aproximativ 7% mai mari decât în perioada pre-pandemică, de fapt, trecem totuși printr-o perioadă de devalorizare a proprietăților imobiliare, pornin de la datele Băncii Reglementelor Internaționale (BRI). Analiza a luat în calcul creșterea nominală și reală a prețurilor la locuințe în 58 de țări și regiuni, pornind de la trimestrul al patrulea din 2022.
Ca mai radicală creștere s-a înregistrat în Turcia, unde saltul a fost de 168%, pe fondul unei inflații galopante. În fapt, creșterea a fost de 51%. Pentru a potența un pic impactul crizei, Guvernul turc a redus dobânzile de referință de la 19% la final de 2021, la 8,5% la final de 2022.
Dacă ne uităm la creșterea reală a prețurilor la locuințe, aceasta este în mare parte negativă, mai ales în economii puternice, precum Suedia, Germania și Danemarca. În ceea ce privește piața autohtonă, România se află pe locul 28 în topul scumpirilor cu 6,7%, deși, în termeni reali, vorbim de o devalorizare de aproximativ 7,5%. În SUA, prețurile au rămas stabile, cu fluctuație zero în contextul inflației, deși creșterea ”pe hârtie” a fost de 7%, conform studiului citat de Economedia.