Criza imobiliară din România, între nou și vechi: analiza care te ajută să-ți iei un apartament potrivit

În ultimii câțiva ani, piața imobiliară a fost foarte volatilă, iar fluctuațiile de preț nu au fost ajutate nici de înăsprirea condițiilor bancare. Chiar și așa, se pot însă identifica niște trenduri în piață, valori care te ajută să iei o decizie inspirată vizavi de următoarea ta investiție.

În perioada 2020 – 2022, când pandemia a influențat semnificativ ritmul de viață al multora dintre noi, iar telemunca a devenit standard în industrie, prețurile la locuințe au crescut și tot crescut la nivel european. În România, creșterea medie anuală a fost de 5,4%, al șaptelea cel mai mic ritm de creștere din UE, conform unei analize Alpha Bank, citată de Economedia.ro. Practic, după doi ani, pe piața autohtonă, a fost vorba de un salt mediu al prețurilor de 10,9%.

Apartamentele noi, mai valoroase decât cele vechi

În timp ce proprietățile rezidențiale noi au crescut cu 5,6%, mai bine decât proprietățile rezidențiale existente (5%), ritmul de scumpire din piața autohtonă a fost al zecelea cel mai mic pentru proprietățile rezidențiale noi și al șaselea cel mai mic pentru proprietățile rezidențiale existente. Interesant este însă altceva, faptul că România s-a aflat printre excepțiile de la regulă din prisma scumpirii caselor noi în defavoarea celor vechi, în timp ce pe bătrânul continent tendința este inversă.

Ce mall este deschis în București, de Crăciun. Este singurul deschis pe 25 decembrie

Când vine Moș Crăciun în 2024? Seara în care se pun darurile sub brad

În orice caz, în context european, ritmul mediu anual de creștere pentru proprietățile rezidențiale a fost de 14,9% în Cehia (cel mai mare ritm din UE), 14,2% în Ungaria (pe locul al doilea) și 10% în Polonia (locul 8 în top). Dacă ai în vedere aceste cifre, piața imobiliară din România este semnificativ mai stabilă și previzibilă, mai echilibrată.

Dacă ne uităm la anul acesta, prețul proprietăților rezidențiale noi a accelerat, ritmul anual de creștere dublându-se în trimestrul 1 2023 față de 2020 – 2022 (la 10,9% de la 5,6%). Accelerarea prețului indică existența unei cereri robuste pentru astfel de proprietăți și implicit posibilitatea constructorilor de a transmite mare parte din creșterea costurilor (cu un ritm mediu anual de 17,9% în trimestrul 1 2023) în prețul final. Din păcate, din cauza impredictibilității pieței monetare, numărul tranzacțiilor a avut de suferit în ultimul an, majoritatea achizițiilor realizându-se acum cu numerar, fără ipotecă.