Comuna din România care are propria sa limbă secretă

Astăzi avem pentru voi un subiect interesant, despre care mulți români nu știu. Este vorba despre o comună din România în care oamenii vorbesc o limbă secretăm, de peste 100 de ani!

Se numește „gumuțească” sau „limba de sticlă” și a fost inventată de geamgii din Apuseni. Care a fost motivul lor veți afla numai în cele ce urmează!

Comuna Mărgău din județul Cluj-Napoca

Comuna Mărgău se află în județul Cluj-Napoca și este formată din satele Bociu, reședința Mărgău Răchițele, Buteni, Ciulen și Scrind-Frăsinet, dar și cătunele Doda Pilii și Ic Ponor, care țin de satul Răchițele. Comuna e dominată de proximitatea Munților Vlădeasa, zonă montană, și reprezintă 3,17% din suprafața județului.

Conform ultimului recensământ din 2011, în Mărgău se mai aflau 1.484 de locuitori, în scădere față de cel din 2002. 96,36% dintre locuitori sunt români, iar pentru 3,17% din populație nu se cunoaște apartenența etnică. Religiile locului sunt ortodoxă, baptistă și greco-catolică.

Aici se aflau cei mai buni geamgii din România, care erau căutați pentru măiestria lor cu care făceau oglinzi, ferestre, icoane.

Ce este „limba de sticlă”

Comuna Mărgău a devenit celebră în România din două motive, iar unul este „limba de sticlă” sau „gumuțeasca”, cum i se mai zice. Aceasta a luat naștere în urmă cu peste 100 de ani, grație geamgiilor din Apuseni, care au inventat limba de jargon pentru a își vinde marfa.

Ce să adaugi în mâncare pentru un gust deosebit: trucul, aici

A lăsat sportul și s-a călugărit. Când a apărut lângă Gigi Becali, nimeni NU l-a mai recunoscut! Foto

Scopul a fost, evident, ca străinii care le trec pragul satului sau la care se duc să muncească să nu îi poată înțelege. Așa au decis să își inventeze propria limbă, fiind solicitați pentru a instala geamuri în toată țara. Aceștia se avertizau de persoane rele sau pericole găsite în drumurile lor.

O mai foloseau pentru a negocia ce preț să pună pe obiectele lor, fără ca vreun client să își dea seama ce se întâmplă. Limba a fost transmisă la fiecare generație, fiind cunoscută chiar și în zilele noastre. Din păcate, prea puțini o mai vorbesc.

„Este un dialect cu niște artificii între literele cuvintelor, numai de mărgăuani știute. Încă de mici, copiii din sat învață aceste ‘artificii’. De-a lungul timpului, oamenii din satele vecine au încercat să o înțeleagă și să o vorbească, dar nu au reușit”, susține inginerul Darius Golban.

Vocabularul „gumuțesc”

Cu toate că limba a fost inventată în România, vocabularul geamgiilor nu are legătură cu cuvintele noastre. Motiv pentru care geamgiii mărgăuani nu erau înțeleși de alții. În prezent, mai există puțini oameni care o vorbesc cum profesia aceasta a fost ucisă de apariția geamurilor termopan.

În plus, și cei mai bătrâni cunoscători ai „limbii de sticlă” au părăsit zona și nu mai are cine să o predea celor tineri. Așa se face că singurul „argou profesional rural” din România e pe cale de dispariție.

Printre cuvintele în „limba de sticlă” se numără și:

• Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?
• Tălăuz = sticlă
• Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun!
• Munuc, s-asface spurav! = „Fii atent că e om rău!”
• Munuc, s-asface deapsă! = „E un om bun!”
• Munuc, atină gădineală! = „Să ceri mâncare!”
• Ţuică = găină
• Hoţ de lucruri = găinar
• A mânca = Gădină
• Gură = Gădinătoare
• Preot = codău
• Bani = piţule, goloji
• Om, bărbat = milău
• Femeie = milăiţă
• Ţigară = sfârlă
• Băutură = hurtez
• Prezenţa unei persoane = asface
• A dosi = diamante
• Porc = gomon
• Cal = ţolan
• Căruţă = toigă
• Poliţist = tistulaș