Comuna din România care are propria sa limbă secretă

Astăzi avem pentru voi un subiect interesant, despre care mulți români nu știu. Este vorba despre o comună din România în care oamenii vorbesc o limbă secretăm, de peste 100 de ani!

Se numește „gumuțească” sau „limba de sticlă” și a fost inventată de geamgii din Apuseni. Care a fost motivul lor veți afla numai în cele ce urmează!

Comuna Mărgău din județul Cluj-Napoca

Comuna Mărgău se află în județul Cluj-Napoca și este formată din satele Bociu, reședința Mărgău Răchițele, Buteni, Ciulen și Scrind-Frăsinet, dar și cătunele Doda Pilii și Ic Ponor, care țin de satul Răchițele. Comuna e dominată de proximitatea Munților Vlădeasa, zonă montană, și reprezintă 3,17% din suprafața județului.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Conform ultimului recensământ din 2011, în Mărgău se mai aflau 1.484 de locuitori, în scădere față de cel din 2002. 96,36% dintre locuitori sunt români, iar pentru 3,17% din populație nu se cunoaște apartenența etnică. Religiile locului sunt ortodoxă, baptistă și greco-catolică.

Aici se aflau cei mai buni geamgii din România, care erau căutați pentru măiestria lor cu care făceau oglinzi, ferestre, icoane.

Ce este „limba de sticlă”

Comuna Mărgău a devenit celebră în România din două motive, iar unul este „limba de sticlă” sau „gumuțeasca”, cum i se mai zice. Aceasta a luat naștere în urmă cu peste 100 de ani, grație geamgiilor din Apuseni, care au inventat limba de jargon pentru a își vinde marfa.

Scopul a fost, evident, ca străinii care le trec pragul satului sau la care se duc să muncească să nu îi poată înțelege. Așa au decis să își inventeze propria limbă, fiind solicitați pentru a instala geamuri în toată țara. Aceștia se avertizau de persoane rele sau pericole găsite în drumurile lor.

O mai foloseau pentru a negocia ce preț să pună pe obiectele lor, fără ca vreun client să își dea seama ce se întâmplă. Limba a fost transmisă la fiecare generație, fiind cunoscută chiar și în zilele noastre. Din păcate, prea puțini o mai vorbesc.

„Este un dialect cu niște artificii între literele cuvintelor, numai de mărgăuani știute. Încă de mici, copiii din sat învață aceste ‘artificii’. De-a lungul timpului, oamenii din satele vecine au încercat să o înțeleagă și să o vorbească, dar nu au reușit”, susține inginerul Darius Golban.

Vocabularul „gumuțesc”

Cu toate că limba a fost inventată în România, vocabularul geamgiilor nu are legătură cu cuvintele noastre. Motiv pentru care geamgiii mărgăuani nu erau înțeleși de alții. În prezent, mai există puțini oameni care o vorbesc cum profesia aceasta a fost ucisă de apariția geamurilor termopan.

În plus, și cei mai bătrâni cunoscători ai „limbii de sticlă” au părăsit zona și nu mai are cine să o predea celor tineri. Așa se face că singurul „argou profesional rural” din România e pe cale de dispariție.

Printre cuvintele în „limba de sticlă” se numără și:

• Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?
• Tălăuz = sticlă
• Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun!
• Munuc, s-asface spurav! = „Fii atent că e om rău!”
• Munuc, s-asface deapsă! = „E un om bun!”
• Munuc, atină gădineală! = „Să ceri mâncare!”
• Ţuică = găină
• Hoţ de lucruri = găinar
• A mânca = Gădină
• Gură = Gădinătoare
• Preot = codău
• Bani = piţule, goloji
• Om, bărbat = milău
• Femeie = milăiţă
• Ţigară = sfârlă
• Băutură = hurtez
• Prezenţa unei persoane = asface
• A dosi = diamante
• Porc = gomon
• Cal = ţolan
• Căruţă = toigă
• Poliţist = tistulaș