26 iul. 2023 | 18:58

Comoara care s-a descoperit în România: tezaur monetar cu peste 1300 monede din perioada romană, scos la iveală de doi români

ȘTIINȚĂ
Comoara care s-a descoperit în România: tezaur monetar cu peste 1300 monede din perioada romană, scos la iveală de doi români

În județul Gorj s-a descoperit o adevărată comoară. Iată ce au scos la iveală doi români.

Doi pasionați de istorie din județul Gorj au reușit să descopere, într-o pădure, cu ajutorul detectoarelor de metale, un adevărat tezaur monetar din perioada romană, conform paginii de Facebook infoGorj.

Dumitru Dorel Boghian și Ovidiu Andreca sunt numele celor doi pasionați de istorie care au făcut descoperirea uluitoare. Ei au predat 1313 monede din argint, denari romani republicani, Direcției Județene pentru Cultură Gorj. Descoperirea a fost făcută la aproximativ 12 metri de un drum forestier.

Ce conține comoara din Gorj

„Monedele au fost descoperite împreună cu 32 de fragmente ceramice, la o adâncime de aproximativ 40 de centimetri. (…) Monedele au fost fotografiate față-verso. Monedele au fost ambalate în 14 pungi, dintre care 13 cu câte 100 de monede și o pungă cu 13 monede. Fiecare pungă a fost numerotată, capsată și ștampilată. Toate cele 14 pungi cântăresc aproximativ 5.123 de grame“.

Monedele romane descoperite în Gorj Sursa: infoGorj

„Cu ajutorul lui Dumnezeu și a bunului meu prieten Ovidiu Andreca, după o vreme urâtă și ploioasă pe data de 18-06-2023, am ieșit la detecție într-o pădure foarte frumoasă din Gorj. După câteva ore de detecție cu multe sârme și capace de conserve, cu drumuri abrupte și nămoloase, a ieșit soarele și pe strada noastră, norocul ne-a surâs și am descoperit ulcica cu arginți, un frumos tezaur monetar de 1313 Denari Romani Republicani în perfectă stare. Monedele au fost predate conform legi la DJC Gorj“, a transmis Dumitru Dorel Boghian pe Facebook.

În primăvara acestui an, un tânăr a găsit mai multe brățări dacice din aur într-o zonă împădurită din apropierea sediului Primăriei comunei Prigoria, din județul Gorj. Specialiștii de aici spun că sunt din perioada tracică și au o vechime de peste 3.200 de ani, fiind vorba de cea mai importantă descoperire arheologică din județul Gorj.

„Obiectele vor fi inventariate, clasate și expuse. Fac parte din categoria „Tezaur“. Este una dintre cele mai importante sau chiar cea mai importantă descoperire arheologică din județul Gorj, dacă ținem cont de metalul din care sunt realizate“, a spus Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj.

De asemenea, tot recent, lucrările de restaurare și cercetare la Sarmizegetusa Regia au scos la iveală, recent, o nouă descoperire uimitoare la noi în țară.

Astfel, conform unui anunț al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), „pe parcursul cercetărilor arheologice desfășurate în cadrul proiectului Capitala Daciei – Muzeu Viu al Patrimoniului Cultural European. Conservarea, Restaurarea și Punerea în Valoare a Cetății Sarmizegetusa în situl de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, arheologii au scos la iveală o conductă de teracotă de mari dimensiuni”.

Mai exact, este vorba despre conducta de teracotă care a fost descoperită în apropierea „porții de est a fortificației” și are o lungime de opt metri. Reprezentanții UBB au explicat că astfel de „conducte de teracotă au mai fost descoperite în trecut atât la Sarmizegetusa Regia, cât și în alte zone din Munții Orăștiei”.

„Conducta în discuție se distinge prin dimensiunile sale, fiecare tub având aproximativ un metru în lungime și 0,5 cm în diametru. Arheologii intenționează să obțină, pe măsură ce avansează cercetările prilejuite de proiect, mai multe date despre rolul conductei. Cercetările arheologice se derulează sub egida Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca”, se arată în anunțul de pe pagina oficială de Facebook a Facultății de Istorie și Filosofie UBB.

Acum, după această descoperire, arheologii vor încerca să afle mai multe despre conductă și rolul acesteia. Astfel de descoperiri au mai fost făcute, cum menționam mai devreme, atât la Sarmizegetusa Regia, cât și în alte zone din Munții Orăștiei, însă această conductă este specială, deoarece are dimensiuni mai mari decât cele găsite până acum de arheologi.