În 2016, Otto Warmbier a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru că ar fi furat un afiș de propagandă dintr-un hotel din Coreea de Nord.
Otto Warmbier, un tânăr de 21 de ani specializat în comerț și economie la Universitatea din Virginia, și-a dorit să plece într-o aventură înainte ca viața sa să devină un haos format din cifre.
Așadar, a decis să facă o călătorie în Coreea de Nord – o decizie care i-a schimbat cursul vieții pentru totdeauna.
Departamentul de Stat al Statelor Unite l-a sfătuit, la acea vreme, să nu facă călătorie, și nici părinților lui Warmbier nu le-a plăcut ideea prea mult, de altfel.
Din păcate, aventura lui Warmbier s-a transformat, într-adevăr, într-un coșmar în momentul în care a fost reținut de autoritățile nord-coreene, cele care l-au acuzat că ar fi comis un „act ostil împotriva statului”.
Se presupune că ar fi furat un afiș de propagandă.
Până astăzi, nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu adevărat cu Otto Warmbier în timp ce a fost reținut în Coreea de Nord, dar familia sa crede cu fermitate că moartea sa a fost rezultatul unui „tratament îngrozitor, chinuitor”.
Otto Warmbier s-a născut în Cincinnati, Ohio, în data de 12 decembrie 1994, fiind cel mai mare copil al lui Fred și a lui Cindy Warmbier. Potrivit GQ, Warmbier a absolvit ca șef de promoție al clasei sale, dând dovadă de pricepere și la sport.
La sfârșitul anului 2015, Warmbier se pregătea să studieze la Hong Kong, dar voia mai întâi să plece într-o aventură.
Studentul a aflat despre Young Pioneer Tours, o companie chineză care își făcea publicitate prin următoarea sintagmă: „călătorii cu buget redus către destinații de care mama ta ar prefera să stai departe”, notau cei de la The New York Times.
S-a înscris pentru un „tur de Anul Nou” de cinci zile și patru nopți în Coreea de Nord, iar la sfârșitul lunii decembrie s-a urcat în avion către Phenian.
La sosire, lui Warmbier și celorlalți membri ai grupului său li s-au confiscat camerele foto și smartphone-urile le-au fost scotocite de materiale care ar putea fi considerate „subversive” pentru guvernul nord-coreean.
Colegul de cameră al lui Warmbier, un britanic pe nume Danny Gratton, a declarat: „Din clipa în care l-am întâlnit ne-am înțeles bine”, a spus Gratton, mai târziu, pentru BBC. „Era foarte inteligent și simpatic”, a continuat acesta.
Tinerii au fost cazați într-un hotel cunoscut sub numele de „Alcatraz of Fun”. Acesta se află pe o insulă și are cinci restaurante, un bar, o saună, un salon de masaj și o pistă de bowling.
După ce au sărbătorit Revelionul organizat în piața centrală a Phenianului, tinerii s-au întors la hotel.
Unii s-au îndreptat spre bar, în timp ce alții, precum Gratton, au mers la pista de bowling. El și-a amintit mai târziu că a existat o „fereastră de două ore” în care nimeni nu a știut unde este Warmbier, dar când s-a întors în camera pe care o împărțeau, în jurul orei 4:30 dimineața, l-a găsit pe Warmbier dormind.
Cu toate acestea, autoritățile tocmai capturaseră o serie de imagini CCTV blurate ale unei persoane neidentificabile rupând un afiș de propagandă într-o zonă restricționată a hotelului. În consecință, au decis că acea persoană era Otto Warmbier.
În data de 2 ianuarie 2016, în timp ce tinerii treceau prin controlul vamal al aeroportului de la Phenian, înainte de a se urca în avionul care urma să îi ducă înapoi în China, oficialii nord-coreeni l-au reținut pe Warmbier și i-au interzis să plece.
„Am făcut un comentariu ironic”, și-a amintit Gratton. „De fapt, am spus: Ei bine, nu cred că ne vom mai vedea”. A râs de mine și asta a fost ultima dată pe care l-am văzut”.
Părinții lui Warmbier habar nu aveau ce se întâmplase cu fiul lor. O lună mai târziu, Otto Warmbier își făcea „debutul” în televiziune.
Stând în fața a două portrete supradimensionate ale „liderilor supremi” nord-coreeni, Kim Il-sung și Kim Jong-il (vezi imaginea mai sus), Warmbier a vorbit în fața camerelor și a mulțumit guvernului nord-coreean pentru „oportunitatea de a-mi cere scuze pentru crima comisă” și a implorat să fie iertat.
Îmbrăcat într-un costum alb el a spus că a încercat să fure afișul de propagandă ca „trofeu” pentru o biserică metodistă de acasă pentru a „denigra etica muncii și motivația poporului coreean”.
„Am luat cea mai proastă decizie din viața mea”, a strigat el, „dar sunt doar un om”, a continuat.
Desigur, povestea spusă de Warmbier în timpul difuzării a fost plină de inconsecvențe. De exemplu, el era evreu și nu avea nicio afiliere cu biserica metodistă. Acest lucru i-a făcut pe mulți să bănuiască că aceste cuvinte i-ar fi fost impuse.
Cu toate acestea, în martie 2016, guvernul nord-coreean l-a condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru crime împotriva statului. Între timp, o campanie din Statele Unite a luptat pentru întoarcerea lui acasă.
A durat mai bine de un an, dar o delegație de oficiali americani au reușit, în cele din urmă, să-l readucă pe tânărul student acasă, în iunie 2017. Din păcate, prea târziu.
Conform lui Daniel Kanter, unul dintre medicii care l-au îngrijit pe Warmbier, acesta s-a întors „într-o stare vegetativă”. Nu putea să vorbească, dar deschidea ochii și clipea des.
Potrivit asistentelor care l-au îngrijit în Coreea de Nord, Warmbier era în coma încă de a doua zi după procesul său din martie 2016. Nici măcar nu a apucat să ajungă la lagărul de muncă silnică.
Desigur, Coreea de Nord a negat acuzațiile că l-ar fi abuzat în vreun fel. Oficialii au susținut că Warmbier a contractat botulism și a suferit o reacție alergică la un medicament. A murit pe 19 iunie 2017, în spital, în SUA.
Fred și Cindy Warmbier nu au crezut niciodată povestea expusă de Coreea de Nord, ei fiind de părere că fiul lor fusese torturat fizic și psihic în timp ce se afla în închisoare.
Cu toate acestea, niciun examen medical nu a putut conclude că Warmbier ar fi fost bătut.
Este puțin probabil ca adevărul despre arestarea suspectă, procesul și moartea lui Otto Warmbier să fie vreodată descoperit.