Șeful NATO se schimbă în vremuri tulburi. Cine îl va înlocui pe Jens Stoltenberg, candidaţii cunoscuţi până acum

Cine va fi următorul secretar general al NATO? Este o întrebare care circulă des în spațiul mediatic, în contextul războiului din Ucraina. Jens Stoltenberg a oferit constanţă în momentele în care ţările occidentale se grăbeau să ajute Ucraina să respingă armata rusă, dar mandatul său expiră în septembrie, așa că sporesc speculaţiile despre cine i-ar putea lua locul.

Cine vine în locul lui Stoltenberg la șefia NATO

Update 24 martie, ora 07.45. Cel mai înalt post diplomatic din NATO va fi vacant în luna octombrie, după ce actualul secretar general Jens Stoltenberg a anunțat, luna trecută, prin purtătorul său de cuvânt, că nu are intenția de a-și reînnoi contractul. Cine vine la conducerea alianței va trebui să mențină unitatea între aliați, să le echilibreze interesele și să promoveze consensul, indiferent dacă riscurile pentru organizație provin de la figuri precum Donald Trump sau Vladimir Putin.

Mai trebuie precizat că secretarul general nu are atribuţii în a lua decizii politice, ci el prezidează doar oficial Consiliul Atlanticului de Nord – cel mai înalt organism al NATO. De asemenea, nu are şi atribuţii de comandă militară. În schimb, va trebui să reprezinte alianța în fața altor guverne și a presei.

Potrivit Deutsche Welle, candidatul trebuie să fi fost șef de stat sau de guvern, iar cunoașterea limbii engleze este obligatorie. În plus, sunt necesare relații bune cu Washington. Statele Unite rămân un factor determinant în organizaţie, deși secretarul general este european. În principiu, SUA asigură comandantul suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR), care este cel mai important post din alianța militară.

Un diplomat NATO, care a vorbit sub condiția anonimatului, pariază pe o femeie din statele baltice, având în vedere amenințarea rusă existentă. Premierul estonian Kaja Kallas sau prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte ar putea fi posibili candidați.

O femeie dintr-o țară de pe flancul estic ar câștiga cu siguranță și sprijinul Poloniei, al cărei greutate militară în NATO este în continuă creștere. Este menționat și numele Zuzanei Caputova, președinta Slovaciei, care are graniță comună cu Ucraina.

Un alt posibil candidat este Klaus Iohannis, președintele României, o țară strategică importantă pentru NATO datorită Mării Negre. Se mai spune că Italia mizează pe fostul premier Mario Draghi ca nou șef al NATO, iar Marea Britanie are ambiții cu Theresa May.

Bomba momentului! Ion Iliescu, 'încătușat' de autorități! NU mai are scăpare...

Bătaie de joc! Judecătoarea lui Vlad Pascu, gest IREAL în public. Românii au rămas mască

Ar mai fi o variantă – ministrul canadian de finanțe, Chrystia Freeland, care este nepoata unor imigranți ucraineni. Dar principala problemă ar fi că nu este europeană. Totuși, oficialul se bucură de sprijinul Statelor Unite, notează Washington Post.

Update 14 februarie, ora 12.40. Jens Stoltenberg a confirmat că se va retrage de la șefia NATO în luna octombrie. Asta înseamnă că postul de secretar general va deveni vacant în puțin mai puțin de opt luni.

Mandatul lui Stoltenberg nu va fi prelungit pentru încă un an, în octombrie 2023, acesta urmând să părăsească conducerea alianței, informația fiind confirmată şi de Oana Lungescu, purtătoare de cuvânt a Organizației.

Potrivit Daily Mail, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, ar putea să devină următorul șef al NATO. Un alt nume vehiculat este Mark Rutte, actualul premier olandez.

Știrea inițială: Noul șef al NATO ar putea fi o femeie sau cineva din Europa de Est? Conflictul declanșat de Rusia în 24 februarie 2022 complică mult decizia, care presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale alianței occidentale.

Viitorul secretar general al NATO trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme către Ucraina şi consolidarea propriei apărări a alianței, simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil, notează Politico.

„Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a spus un diplomat NATO de rang înalt. Dar aliaţii ar putea să nu-şi asume riscuri, rămânând fideli lui Jens Stoltenberg.

Nume vehiculate la Bruxelles

Potrivit unui diplomat european, sunt trei nume vehiculate, însă opţiunea menţionată cel mai des rămâne Stoltenberg. Al doilea palier este format din premierul olandez Mark Rutte, omologul estonian Kaja Kallas şi ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace. Al treilea grup îi include pe şefa guvernului lituanian, Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi pe șefa actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania).

Având în vedere că toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune să fie desemnată o persoană de sex feminin: „Este timpul pentru o femeie. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat.

Oficialul care poate face față celor mai grave crize

Mai există o categorie de aliați care se pronunţă pentru mai multă diversitate regională. Jens Stoltenberg, care deţine funcţia din 2014, fusese premierul Norvegiei, iar cei mai recenţi predecesori ai săi au fost danez, olandez şi britanic.

Mandatul actualului șef NATO a fost extins în martie 2022, după invadarea Ucrainei de către ruși. Numeroşi oficiali înclină tot pentru Stoltenberg în fruntea Organizației Nord-Atlantice, deoarece îşi poate păstra sângele rece în cele mai grave crize.

„Stoltenberg vrea să rămână”, a dezvăluit un diplomat aliat de rang înalt.

Unii cred că buni candidaţi sunt în Europa de Est, în țări precum Estonia sau Lituania: „De ani întregi, ţările din flancul estic avertizează în legătură cu ameninţarea din partea Rusiei”, a punctat o oficialitate baltică.

Ce șanse are Iohannis

Un alt nume luat în calcul este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar acesta ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei şi a celor care ar prefera o femeie în fruntea NATO, mai scrie sursa mai sus menționată. Totuși, unele capitale occidentale nu ar sprijini astfel de candidaţi, considerând estul alianţei prea belicos într-o perioadă de război.

Chiar şefa guvernului estonian, Kaja Kallas, a minimalizat aşteptările, afirmând că „probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, s-a arătat încântat de postul de secretar general al NATO, pe care l-a descris un „job plăcut”. Și aici există un dar. Este de așteptat ca Parisul să aibă obiecţii faţă de un nume de la Londra şi să insiste pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un șef NATO din Olanda. Politicienii din această țară sunt o alegere populară pentru funcţia de lider al alianței occidentale, deţinând postul timp de trei mandate, ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii. Numele premierului Mark Rutte, al vicepremierului Sigrid Kaag şi al ministrului Apărării, Kajsa Ollongren, s-ar afla pe lista de opțiuni.

Alianța occidentală ar putea fi condusă de o femeie?

NATO ar putea avea o femeie președinte? Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este posibil să obţină sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider provenit din flancul estic, dar este neclar dacă are interes pentru funcţie. „Niciodată nu comentăm despre asemenea speculaţii”, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei. Alte femei apărute pe lista posibililor candidaţi sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland şi şefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly.