China și India fac primul pas pentru a condamna războiul din Ucraina. Rezoluția ONU adoptată

Într-o mișcare diplomatică surprinzătoare, China și India, două țări care au evitat cu grijă să condamne Moscova pentru lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în ciuda apelurilor repetate ale aliaților occidentali, au votat în favoarea unei rezoluții a Națiunilor Unite care recunoaște în mod explicit „agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei”.

Textul, promovat de un grup larg de țări europene, alături de Canada și Statele Unite, a primit 122 de voturi pentru și 18 abțineri.

China și India, care s-au abținut în mod constant de la rezoluțiile ONU axate pe războiul din Ucraina care condamnau în mod deschis Rusia, au votat în favoarea întregului text, la fel ca și Kazahstanul, Armenia și Brazilia.

Doar cinci țări s-au opus rezoluției: Rusia, Belarus, Siria, Nicaragua și Coreea de Nord.

Mihaela Botezatu a răbufnit la o săptămână după moartea lui Silviu Prigoană: „Nu mai pot. Vreau liniște”

La câți kilometri este bine să să faci rotația anvelopelor all season? Recomandarea mecanicilor ca să le prelungești durata de viață

Votul, care a avut loc săptămâna trecută, a trecut inițial neobservat din cauza conținutului în mare parte anodin al rezoluției. Însă unii observatori au fost suficient de ageri pentru a observa referința orbitoare la războiul din Ucraina inserată în al nouălea paragraf al preambulului, care sună astfel

„Recunoscând, de asemenea, că provocările fără precedent cu care se confruntă acum Europa în urma agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei și, înainte de aceasta, împotriva Georgiei, precum și a încetării calității de membru al Federației Ruse în Consiliul Europei, (noi) solicităm o cooperare consolidată între Organizația Națiunilor Unite și Consiliul Europei.”

Borell, reacție pozitivă după votul celor două țări

Josep Borrell, șeful politicii externe a Uniunii Europene, a sărbătorit votul pe contul său de Twitter și susținerea din partea „partenerilor-cheie din G20, precum China, Brazilia, India și Indonezia”.

Este foarte puțin probabil ca votul să anunțe o schimbare de politică externă în agenda Beijingului sau a New Delhiului, având în vedere legăturile lor militare și economice strânse cu Moscova și refuzul lor ferm de a se alinia la opiniile politice occidentale.

Totuși, având în vedere reticența larg documentată a ambelor țări de a denunța public războiul Rusiei, mica mișcare reprezintă o evoluție remarcabilă în sine.

China, în special, a fost supusă unei presiuni intense din partea Occidentului pentru a cenzura în mod deschis Kremlinul pentru lansarea invaziei. Un document în 12 puncte publicat în februarie de Ministerul chinez al Afacerilor Externe și descris ca fiind un „plan de pace” a fost criticat de europeni pentru că estompa liniile de demarcație între agresor, Rusia, și victimă, Ucraina.

Planul nu folosește în niciun moment termenii „război”, „invazie” sau „agresiune” pentru a descrie situația de pe teren și vorbește în schimb de „criza ucraineană”.