Cetatea dacică misterioasa, comoară a Romaniei apuse, umbrită de Castelul Corvinilor. Cum a ajuns să facă istorie și pare să dispară în eternitate
Dealul Sânpetru, din Hunedoara, a fost luat cu asalt de arheologi încă din anii 2000. În acea perioadă, au fost găsite aici mai multe vestigii care sugerează că, pe timpuri, în zonă ar fi prosperat o importantă cetate dacică.
Pe poteca care urcă din spatele Castelului Corvinilor, pe Dealul Sânpetru, se pare că se află o bucată de istorie eclipsată, de-a lungul timpului, de faimosul castel atât de marketat în prezent.
Totuși, investigațiile arheologice nu au fost duse la bun sfârșit, iar ruinele fostei cetăți dacice au fost înghițite de vegetație și nepăsare, în cei aproximativ 20 de ani. Locul nu duce, însă, lipsă de vizitatori, cu toate că nu este neaparat marcat corespunzător.
Dealul Sânpetru, un loc cu o istorie aparte
Dealul Sânpetru, din Hunedoara, se prezintă sub forma unui platou retezat în versantul format din stânci foarte abrupte, iar frumusețea acestuia este covârșitoare.
Ai putea spune că arată ca un vulcan stins pe marginile căruia dacii au ales să-și înmormânteze străbunii. Există locuri de înmormântare și mai noi de atât, însă.
Spre exemplu, pe unul dintre monumentele funerare de aici poate fi citit numele unui fost comite al Hunedoarei, Janos Gelch, care a fost înmormântat în anul 1841.
Tot aici se află și un alt cimitir destul de vechi, de data aceasta al comunității evreiești, pe panta nordică, cum te uiți spre Castelul Corvinilor.
Mai mult decât atât, pe marginea dealului, un pic mai aproape de Castelul Corvinilor, au fost descoperite rămășițele unei necropole dacice, unde se pare că au fost înmormântați zeci de copii.
Toate acestea zac sub rămășițele instalațiilor care, în trecut, transportau minereu de fier de la Teliuc și Ghelari, direct la uzinele metalurgice din Hunedoara.
La fel de important ca toate informațiile prezentate anterior, la subsolul dealului Sânpetru a fost săpat un adăpost antiatomic, de dimensiuni gigantice ce se întinde pe sute de metri, la sfârșitul anilor 1960.
Cetatea ar fi fucționat până în până în secolul XIII
Așa cum menționam anterior, dealul Sânpetru, din Hunedoara, a fost inspectat de arheologi în anii 2000, dar fericirea nu a durat prea mult. În acea perioadă au fost identificate rămășițele unor așezări preistorice, ale unei cetăți dacice, dar și ale unor vestigii din perioada Evului Mediu.
Conform arheologilor și descoperirilor, cetatea dacică din Hunedoara ar fi fost ridicată aici în jurul secolului al doilea î.e.n. și ar avea ziduri de piatră, dar şi structuri din lemn, împrejurimile adăpostind urme ale unor locuinţe, dar și încăperi pentru păstrat proviziile.
„Observaţiile de până în prezent susţin opinia conform căreia zona înaltă a Dealului Sânpetru a fost locuită sau utilizată în diverse scopuri, la diverse paliere cronologice începând din vremea culturii Tiszapolgár şi până în perioada contemporană”, declarat arheologii în raportul emis în anul 2006.
Din păcate, săpăturile arheologice au fost realizate doar într-unul dintre sectoarele din Dealul Sânpetru, din Hunedoara, arheologii susținând că, la acea vreme, multe dintre vestigii fuseseră deja distruse de releele din zonă, conform planului de minerit al comuniștilor.
„Chiar şi cercetarea unui sector redus al incintei ne demonstrează faptul că în perioada epocii dacice, această înălţime era ocupată. Descoperirea unor complexe majore, precum şi a unor elemente cheie din punct de vedere tipologic (pinteni, piese de armament) susţin ideea mai veche a prezenţei unei cetăţi de pământ, cu o funcţionare în timp până în sec. XIII.
În acelaşi timp, descoperirea unor materiale ceramice, în special, specifice sec. XV-XVI pot fi legate de prezenţa în interiorul incintei fortificate a unor structuri defensive (turn de piatră)”, au mai scris, de asemenea, cercetătorii în raportul din 2006.
Sursă video: Virtual Press