Cel mai rar material din lume: ce știm despre el, unde a fost găsit

Deja știm cum funcționează lucrurile în societatea noastră: atunci când un material este rar, acesta valorează foarte mult, fiindcă toți oamenii își doresc să-l dețină.

Dintre cele 6.000 de minerale recunoscute de Asociația Minlogică Internațională, multe sunt formate prin procese multiple, cu o chimie destul de diferită care duce la rezultate identice, în anumite cazuri.

Chiar dacă un mineral se formează o singură dată, probele se pot întinde pe o zonă mai largă. Cu toate acestea, există un mineral despre care se crede că este unic. Acesta poartă numele de Kyawthuite.

Ce este Kyawthuite și ce se știe despre el, în prezent

Kyawthuite a fost găsit sub forma unei singure pietre prețioase, în apropiere de Mogok, Myanmar și a fost recunoscut de Asociația Mineralogică Internațională în 2015.

Cum se spune ”Crăciun fericit” în toate limbile europene. Frazele care sună cel mai bizar

Anca Dinicu a publicat prima imagine cu bebelușul ei, chiar de Crăciun: ”2024, anul perfect!”

Kyawthuite este portocaliu-roșcat transparent, iar exemplarul unic are 1,61 carate.

Formula chimică este Bi3+Sb5+O4 și prezintă urme de tantal. Atât bismutul, cât și antimoniul sunt metale rare, dar nu extraordinare, prin definiție. Ca idee, există mai mult bismut în scoarța terestră decât aur, în timp ce antimoniul este mai abundent decât argintul.

Oxigenul este elementul cel mai abundent al crustei, așa că raritatea Kyawthuite este legată de metoda prin care s-a format, mai degrabă decât de componentele acestuia.

Bismutul este un element greu, așadar densitatea kyawthuite este mult mai mare decât cea a apei, dar și a altor minerale.

În consecință, piatra este mai mică decât ar sugera greutatea sa.

Exemplarul de kyawthuite a fost găsit în albia unui pârâu de către vânătorii de safire și aprobat de IMA în 2015 ca mineral distinctiv. Descrierea sa științifică a fost publicată în 2017.

Myanmar este, de asemenea, sursa celui de-al doilea cel mai rar mineral. Profesorul Caltech George Rossman a atribuit abundența pietrelor prețioase din Myanmar presiunii și căldurii produse atunci când India s-a ciocnit cu Asia, se arată în LiveScience.