Cel mai mare tablou semnat de Rembrandt ascunde un secret: ce concluzii au tras cercetătorii

Cu o înălțime de 3,63 metri, acest tablou este, poate, cea mai mare pictură a lui Rembrandt, cel puțin din cele care se cunosc.

La secole întregi de la crearea sa, oamenii de știință încă descoperă mici detalii din pigmenți, datorită progreselor tehnologiei moderne.

O echipă de cercetători din Europa a găsit o moleculă neașteptată în timp ce studia acumularea de vopsea care alcătuiește celebra lucrare de artă.

Datorită straturilor de pigmenți, cum ar fi lacurile, picturile pot varia în compoziția chimică în trei dimensiuni.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Ce au descoperit oamenii de știință

Așadar, pe lângă scanări ale suprafeței, experții care lucrează la proiectul de conservare Operation Night Watch au luat mostre minuscule din straturile faimoasei picturi.

În 2021, la doi ani de la începutul proiectului, cartografierea macro-XRF a dezvăluit schița originală a lui Rembrandt care se află sub versiunea finală a tabloului The Night Watch.

Tehnologia prin raze X forțează pigmenții să absoarbă și apoi să emită lumină puternică în moduri unice, identificând distribuțiile diferitelor elemente în straturi individuale.

Această cartografiere a dezvăluit multe detalii care au fost schimbate de la schița originală la ceea ce putem vedea astăzi.

Folosit în mod obișnuit la crearea pigmenților albi și galbeni la acea vreme, plumbul era destul de des întâlnit la vremea respectivă, dar în anumite condiții.

Această clasă specială de compuși de plumb, totuși, a fost detectată doar în studiile care modelează îmbătrânirea vopselelor vechi,  nu și în picturile vechi în sine.

„Nu numai că descoperim formațiuni de plumb, dar identificăm compușii în zone în care nu există pigment de plumb, alb, galben”, a explicat fotochimistul Victor Gonzalez, de la Centrul Național de Cercetări Științifice din Franța.

Distribuția formaților de plumb sugerează că acest element a fost mai concentrat în unele straturi decât în altele și este asociat cu vopsele de culoare închisă.

„Datorită performanței analitice unice a ESRF, cea mai eficientă sursă de lumină sincrotron din lume, am putut mapa prezența formiaților la scară micrometrică și am putea urmări formarea lor în timp”, a declarat, la rândul său, Marine Cotte, savant la European Synchrotron Radiation Facility.