Cel mai adânc loc de pe Pământ este plin de viață. Ce creaturi trăiesc în Groapa Marianelor, la 11000 de metri adâncime

Groapa Marianelor din Oceanul Pacific, este cel mai adânc loc de pe Pământ, ajungând la 11.022 de metri sub suprafața apei. În ciuda întunericului total și a presiunilor absolut uriașe, chiar și aici există viață, așa cum au arătat cele câteva expediții științifice care au ajuns în această zonă total neospitalieră, dar care este gazda unor specii de animale ciudate, nevoite să se adapteze mediului extrem în care trăiesc.

Cel mai adânc loc de pe Pământ este plin de viață

Groapa Marianelor este cel mai adânc loc de pe Pământ, abisul ajungând la o adâncime maximă de 11.022 de metri. Imaginează-ți, spre comparație, că vârful Everest, cel mai înalt munte, atinge „doar” 8.848 de metri, iar avioanele de linie zboară la o altitudine de 10.000 de metri.

Groapa este, de fapt, o uriașă fisură în scoarța Pământului, care se întinde pe o lungime de 2.550 kilometri și pe o lățime de 69 de kilometri.

Ea se află la nord de ecuator, în apropiere de Insulele Mariane ce aparțin de Melanezia. Groapa se află situată la circa 2.000 km est de Insulele Filipine și la sud de insula Guam.

S-a format în urma coliziunii între două plăci tectonice: o placă tectonică s-a lovit de alta și s-a scufundat sub ea. Statele Unite au declarat zona monument național și este protejată prin lege, fiind rezervată exclusiv cercetărilor științifice.

Cei care au ajuns pentru prima oră aproape de fundul Gropii Marianelor au fost faimosul explorator elvețian Jaques Picard și locotenentul Don Walsh, la 23 ianuarie 1960. Cei doi, aflați la bordul unui batiscaf, au atins adâncimea de 10.916 metri.

Scandalul ANULUI! De când se iubeşte Halep cu milionarul BĂTRÂN? Detalii ȘOC din mariajul cu Iuruc

Codul de pe fructe şi legume care îţi arată care sunt mai proaspete. Aşa salvezi mulţi bani

Peștele-dragon, cu colți mai tăioși decât cei de piranha, este una dintre creaturile ce trăiește în abisul Gropii Marianelor

Ce creaturi trăiesc în Groapa Marianelor, la 11000 de metri adâncime

Ei au raportat, ulterior, că au observat un pește plat asemănător unui castravete. Aceștia erau însoțiți de o mulțime de organisme unicelulare numite foraminifere, un fel de amibe mai mari.

În mod normal acestea dezvoltă o cochilie din carbonați de carbon, dar, în condițiile din Groapa Marianelor, unde presiunea este de mii de ori mai mare, acest tip cochilii s-ar dizolva.

În locul lor, organismele folosesc pe post de „scut” un amestec de proteine, polimeri și nisip, ce joacă rolul unei cochilii clasice.

Dar, în Groapa Marianelor trăiesc și alte specii de animale, ce s-au adaptat condițiilor de mediu, după cum poți vedea și în clipul video de la finalul articolului.

Peștii-topor au dezvoltat ochi enormi pentru a reuși să „prindă” și cea mai mică doză de lumină existentă. Altele devin translucide sau roșii, pentru a capta lumina albastră ce reușește să pătrundă până aici.

Din cauza presiunii enorme, dar și a temperaturilor foarte scăzute, creaturile au dezvoltat și alte mecanisme de adaptare, precum un număr foarte mare de grăsimi nesaturate în membrane, ceea ce le ajută să rămână dinamice.

De asemenea, pe fundul Gropii Marianelor trăiesc specii de creveți și crustacee cunoscute ca amphipode.

Dar ne putem întreba ce anume mănâncă aceste creaturi pentru a trăi. Pe de o parte, bacteriile pot rezista chiar la acele adâncimi, hrănindu-se cu metanul și sulful degajate de crusta Pământului, ele devenind hrana unora dintre animale.

Dar cele mai multe dintre animalele de aici de bazează pe fragmente de detritus, un material granulat rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi, supranumit și „zăpadă marină”.

Blop fish, faimos pentru că se află printre cele mai urâte animale din lume – cel puțin atunci când este adus pe uscat – începe să arate normal în condițiile obișnuite de mediu, ce se află tot la foarte mare adâncime.

Rechinul-spiriduș, care trăiește la adâncimi atât de mari, încât foarte puține specimene au fost observate, așa că se cunosc puține lucruri despre această specie.

De asemenea, peștele-dragon, o creatură desprinsă ca din filmele horror, înzestrat cu o duzină de colți mai tăioși decât cei ai temuților piranha.

În același timp, peștele-diavol, cu un aspect teribil, provenit, parcă, dintr-un alt univers, este dotat cu bioluminiscență, pentru a-și atrage prada. Dar peștele care trăiește la cea mai mare adâncime în Groapa Marianelor, este peștele-melc, descoperit abia în 2014.

Însă cele mai adânci abisuri sunt dominate de bacterii, organisme ce se pot dezvolta și în apele clocotite din Parcul Yellowstone, din SUA, dar și în izvoarele pline de sulf, ca în Depresiunea Danakil, Etiopia. Așa că nu este de mirare că bacteriil pot înflori chiar și la adâncimea de 11.000 de metri.

Printre cei care au coborât pe fundul Groapei Marianelor s-a numărat și celebrul regizor James Cameron – autorul unor filme ca „Titanic” și „Avatar” – care, în 2012, a devenit doar a treia persoană din lume care a ajuns acolo, după Picard și Walsh, dar prima care a făcut acest lucru de unul singur, nefiind însoțit de cineva.