Cei mai importanți oameni de știință spun că avem o problemă gravă: încotro se îndreaptă planeta noastră

Grupul de supraveghere a climei al Națiunilor Unite a declarant, în ultimul său raport, că avem motive reale de îngrijorare în legătură cu planeta noastră. Lucrurile arată foarte rău cu clima și cu schimbările climatice.

După cum observă Associated Press în articolul său al celui mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), oficialii organismului internațional spun că trag un semnal de alarmă înainte de a fi, în sfârșit, prea târziu.

„Omenirea merge pe gheață subțire – și acea gheață se topește rapid”, a spus secretarul general al ONU, Antonio Guterres, când a anunțat cel mai recent raport IPCC.

„Lumea noastră are nevoie de acțiuni climatice pe toate fronturile – totul, peste tot, toate odată!”.

Planeta este în pericol

Astfel, Guterres și ONU solicită în mod special țărilor mai bogate să vizeze emisii nete zero până în 2040 și țărilor în curs de dezvoltare să încerce să ajungă acolo până în 2050, care este cu aproximativ zece ani mai devreme din ambele puncta, decât estimările țintelor anterioare. Ei au recunoscut, de asemenea, că, în prezent, având în vedere nivelurile politicii de atenuare și adaptare, probabil că acele ținte nu vor fi atinse.

Ei chiar i-au pus o valoare numerică: dacă lumea se încălzește mai mult de 1,5 grade Celsius în următorul deceniu, se poate dezlănțui iadul.

Calitatea aerului din Capitală s-a înrăutățit considerabil. Principala sursă de poluare

Cum arăta în tinerețe Angelina Jolie. Imagini de colecție cu celebra actriță

Dacă liderii noștri nu pot, nu fac sau refuză să atingă aceste obiective, consecințele vor fi, după cum avertizează raportul, grave: penuria de apă se va extinde pe măsură ce valurile de căldură și secetele devin mai frecvente și mai lungi; va fi o foamete masivă; iar ratele bolilor infecțioase vor crește vertiginos.

Pe lângă obiectivele de zero emisii, ONU a stabilit ceea ce probabil va fi un obiectiv și mai puțin probabil: ca țările bogate să nu mai folosească cărbunele până în 2030, iar cele mai sărace să o facă până în 2040.

Deși aceste ținte par ambițioase, având în vedere influența industriei cărbunelui asupra lumii, ele reprezintă totuși ceea ce ar putea fi ultima ieșire pentru umanitate din criza climatică pe care am creat-o.