Cea mai mare colecție de artă preistorică a fost descoperită de cercetători. Unde se află, ce cuprinde

Arheologii au descoperit cea mai mare colecție de artă preistorică într-o peșteră din regiunea Valencia, din Spania. Ea conține peste 100 de imagini, suprafața întinsă de picturi și desene gravate pe pereții cavernei conținând reprezentările a cel puțin 19 animale și datează de peste 24.000 de ani.

Cea mai mare colecție de artă preistorică a fost descoperită de cercetători

Impresionanta colecție de artă preistorică de peșteră a fost găsită în caverna Cova Dones, dimensiunea și locația sa fiind o surpriză pentru arheologi. Anterior, doar încă trei exemple de artă din Pleistocen mai fuseseră descoperite în peșteri din estul Spaniei, marea majoritate a acestora fiind concentrată în nordul țării și de-a lungul Munților Pirinei, în Franța.

Localizată lângă Millares, Cova Dones este binecunoscută de localnici de mulți ani și vizitată des de amatorii de drumeții, dar abia în iunie 2021 cercetătorii au remarcat bogăția de desene și picturi de pe pereții peșterii.  Acum, arheologii și-au descris descoperirea într-un studiu publicat în Antiquity.

„Munca depusă în 2023 ne-a permis să identificăm acest sit drept un sanctuar major al artei din Paleolitic, dată fiind cantitatea și varietatea motivelor și bogăția detaliilor din tehnica creării imaginilor”, au scris cercetătorii.

Până acum, autorii studiului au identificat „mai mult de 110 unități grafice”, zona cea mai decorată a peșterii aflându-se la circa 400 de metri de intrarea în peșteră.

Printre aceste desene, cercetătorii au găsit reprezentări a cel puțin 19 animale diferite, incluzând 7 cai, 7 femeie de cerb roșu, 2 zimbri, 1 cerb și 2 specii încă neidentificate.

Unde se află, ce cuprinde

Celelalte imagini sunt făcute din „semne convenționale”, precum dreptunghiuri și alte forme geometrice, inclusiv un marcaj de forma unui tub, cunoscut ca „macaroană”.

Potrivit specialiștilor, artiștii din vremurile preistorice au folosit un număr neașteptat de tehnici pentru crearea imaginilor, unele cazuri incluzând zgârierea calcarului de pe suprafața pereților pentru a crea figuri întunecate.

„Aceasta tehnică era rară în Paleolitic și necunoscută anterior descoperirii, în estul Iberiei”, au mai notat autorii studiului.

La fel de surprinzător este și faptul că majoritatea picturilor din Cova Dones au fost făcute prin aplicarea unui lut roși pe pereți. În mod tipic, picturile preistorice din peșteri au fost realizate prin diluarea pulberii de mangan sau de ocru, așa că folosirea lutului roșu este o descoperire neașteptată.

Arheologii au mai explicat că nu este posibilă o determinare absolut exactă a vârstei operelor de artă din peșteră, dar anumite indicii pot da anumite raportări temporale despre perioada în care au fost create.

De exemplu, prezența în peșteră a unor urme de gheare ale unui urs de peșteră poate ajuta la datare. Faptul că aceste urme s-au suprapus peste unele dintre figurile reprezentate în desene și picturi sugerează că animalul respectiv a intrat în peșteră după ce operele artistice au fost create.

„Luând în considerare perioada în care a dispărut specia ursului de peșteră, putem estima că cel puțin o parte a artei din peșteră are mai mult de 24.000 de ani vechime”, au mai scris autorii studiului.