17 aug. 2023 | 16:53

Ce se întâmplă cu Soarele. Care este riscul pentru Pământ, avertismentul specialiștilor

TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ & DIGITAL
Share
Ce se întâmplă cu Soarele. Care este riscul pentru Pământ, avertismentul specialiștilor

Poate că, dacă ai călătorit în zonele nordice ori sudice ale planetei, ai avut ocazia să admiri aurorele boreale, respectiv australe. Ele reprezintă lumina emisă de particulele din atmosfera superioară la interacțiunea lor cu cele energizate aflate în magnetosferă. Dar dacă să le vezi la latitudini mult mai mici înseamnă că ceva e în neregulă cu Soarele, iar o furtună geomagnetică lovește Pământul.

Ce se întâmplă cu Soarele

În unele credințe religioase, aurorele boreale sunt considerate ca fiind spirite ancestrale ce rămân să comunice cu noi din cer. Pentru oamenii de știință, în schimb, ele sunt un fenomen mult mai complex de amestec al dinamicii ionosferice, a o manifestare a conexiunii strânse între Pământ și Soare. Iar pentru activitatea industrială sunt un factor de risc.

În februarie 2022, SpaceX, compania controlată de Elon Musk, a lansat 49 de sateliți din rețeaua de internet Starlink pe orbita joasă a Pământului (LEO). A fost cea de-a 36-a lansare a unor asemenea sateliți, iar toată lumea presupunea că totul va decurge ca cele 35 anterioare.

Dar, chiar în ziua lansării, o ejecție uriașă de masă solară coronală a lovit planeta, scrie sciencealert.com. Ea a cauzat o furtună geomagnetică în atmosferă, la o altitudine situată între 100 și 500 de kilometri, chiar ținta preconizată de sateliții Starlink.

Fenomenul a aruncat o cantitate imensă de energie electromagnetică direct în atmosfera superioară a Pământului. A produs frumoase aurore, dar a dus și la creșterea densității aerului.

O densitate mai mare, în mod normal, nu e un lucru de speriat pentru sateliții de pe orbita joasă, pentru că ei operează în mod obișnuit la altitudini mai mici de 400 de kilometri.

Care este riscul pentru Pământ, avertismentul specialiștilor

Oricum, sateliții Starlink au fost programați inițial pentru a ajunge la altitudinea de 210 kilometri. Este mult mai aproape de Pământ, iar densitatea aerului este exponențial mai ridicată. 38 dintre cei 49 de sateliți lansați inițial au fost pierduți din cauza atmosferei dense, fiind trași înapoi spre planetă.

La ora actuală, ne aflăm la începutul perioadei maximului solar care va dura până în 2026. Ciclul solar este o variaţie periodică a radiaţiei solare, cu o durată medie de 11,2 ani, variaţie care determină schimbări climatice pe Pământ.

Actualul ciclul solar este al 25-lea de după anul 1755, anul în care a început înregistrarea observaţiilor astronomice asupra petelor solare.

Din 2023 până în 2026 va fi perioada ce este cunoscută drept maximul solar, iar apogeul va fi în 2025. Maximul solar este în contrast cu minimum solar, când nu există pete solare. Al 25-lea ciclu solar se va încheia în anul 2030.

În ciclul solar anterior, ce s-a sfârșit în 2019, au avut loc 927 de furtuni solare clasificate ca moderate sau slabe – o medie de una la cinci zile. Însă, în cadrul actualului ciclu, deși maximul activității solare este așteptat în 2025, înregistrăm deja o intensificare neobișnuită a acesteia.

Aceasta înseamnă, spun specialiștii, că trebuie să ne așteptăm la și mai multe furtuni geomagnetice, la mai multe apariții de aurore la latitudini mai mici decât în mod obișnuit și la condiții mai riscante pentru funcționarea sateliților LEO.

Furtunile geomagnetice pot cauza multe probleme, dar, de regulă, efectele lor sunt mai puțin evidente decât incendierea unui satelit în atmosferă. Dar ele pot duce la căderea semnalelor radio, așa cum s-a întâmplat în zone din America de Nord, pe 7 august.

Chiar și furtunile minore pot duce la deteriorarea semnalelor radio folosite de sistemele civile și militare maritime și aviatice. Cele puternice pot cauza căderi ale transmisiilor radio pentru ore întregi, pe tot globul. În plus, pot provoca și căderi ale sistemelor electrice, așa cum s-a întâmplat în 1989, la hidrocentrala din Quebec, Canada.

La ora actuală, cu ajutorul radarelor de la sol și al magnetometrelor de pe sateliți putem estima „vremea” în materie de furtuni electromagnetice, dar nu trebuie să uităm niciodată puterea incredibilă pe care o are Soarele în lumina căruia trăim.