Ce se întâmplă când cobori într-o mină adâncă: legătura nebănuită cu răul de altitudine

De obicei, cei care lucrează la mare altitudine sunt supuși unor riscuri cauzate de temperaturile scăzute și de presiunea tot mai mare față de cea de la sol. Dar un fenomen asemănător apare și în cazul celor care lucrează într-o mină ori în adâncul apelor. Dar dacă primul fenomen poartă numele de „rău de înălțime”, care este termenul pentru a desemna simptomele cu care se confruntă cei care lucrează la adâncimi mari?

Ce se întâmplă când cobori într-o mină adâncă

Cel mai mare zăcământ de metale rare din Europa a fost descoperit de o companie minieră din Suedia, în apropiere de mina de exploatare a fierului Kiruna, cea mai mare de acest fel, la rândul său.

În cadrul unui reportaj făcut în această mină pentru NPR (postul național de radio american), jurnalistul Jackie Northam a descris ce a simțit după o călătorie de 30 de minute cu mașina în interiorul minei.

„Pielea devine mult mai uscată, urechile parcă ți se înfundă și e dificil să scapi de senzația de izolare, pe măsură ce camionul ce ne transportă ia curbele pe un drum întunecos, ghidându-se doar după niște reflectoare.

Când ajungi, finalmente, în adâncul minei, la 1219 metri sub suprafața Pământului, descoperi un complex de birouri luminoase, o cafenea și chiar o stație de spălare a mașinilor”, a descris Northam experiența.

Senzațiile pot suna familiare pentru oricine a călătorit cu avionul, cu excepția faptului că acel tip de transport te duce la o altitudine foarte mare și nu în „măruntaiele” Pământului.

Legătura nebănuită cu răul de altitudine

În 2008, oamenii de știință au descris într-un articol viața minerilor care lucrează în cea mai adâncă mină din lume, Mponeng Gold Mine, din Africa de Sud, de unde se scoate aur și a cărei adâncime atinge aproape 4 kilometri.

Acolo, temperatura rocilor poate depăși 60 de grade Celsius, iar umiditatea „sare” de 95%, condiții mult peste limitele pe care un om o poate suporta.

De aceea, proprietarii minei au creat mecanisme de răcire ce mențin temperatura la niveluri rezonabile, potrivite pentru desfășurarea activității minerilor de aici. O combinație de sisteme de ventilație cu o uzină de refrigerare trimite aer rece prin sistemul de tuneluri creat de om.

Munca la o asemenea adâncime creează complicații generate și de presiune, ce au fost resimțite prima oră de minerii francezi, la începutul anilor 1800. Trauma barometrică este efectul deplasării dintr-un loc cu presiune ridicată, într-unul cu presiune scăzută într-un interval scurt de timp.

Pericolul decompresiei este întâlnit, de asemenea, la aviatori, astronauți, scufundători și, în general, persoane care lucrează în condiții în care trebuie să schimbe nivelul de presiune.

Schimbarea de presiune poate produce bule de gaze de nitrogen în organism. Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, problema apare atunci când schimbarea de presiune se face prea rapid, gazul respectiv fiind eliberat în corp.

De aceea, cei care lucrează în asemenea condiții trebuie să parcurgă mai multe etape, treptat, până la revenirea la condițiile de presiune normală de la sol.

Pe de altă parte, multe decese s-au înregistrat în rândul celor care au muncit la construirea Podului Brooklyn, din New York, inaugurat pe 24 mai 1883. Printre cauze s-a numărat și „boala chesonului”, mai cunoscută ulterior sub numele de „boala de decompresie”.

Mulți s-ar putea întreba dacă aceasta nu e o afecțiune legată de apă și de munca la adâncimi marine, dar, de fapt, primele cazuri de diagnosticare a acestei boli s-au înregistrat în rândul minerilor și a constructorilor de poduri.

Cazurile mortale în cazul muncitorilor la Podul Brooklyn au fost întâlnite și așa-numiții „porci de nisip”, așa cum erau supranumiți cei care foloseau aerul comprimat pentru a preveni intrarea apelor râului în zona în care se construia, a explicat History.com.

Pe măsură ce un astfel de muncitor ajungea mai în adâncime, el experimenta simptome teribile ce includeau paralizia musculară, vorbirea neclară, dureri articulare și crampe stomacale.