Câți copii din România au mamele plecate la muncă în străinătate. Cei mai mulți dintre ei le văd o dată pe an

Un raport ce a fost lansat recent de organizația Salvați Copiii arată câți copii din România au mamele plecate la muncă în străinătate. Cei mai mulți dintre acești minori se întâlnesc cu mamele lor o singură dată pe an.

Numărul copiilor din România ale căror mame muncesc în străinătate

Potrivit raportului, aproximativ 232.000 de copii din România sunt în această situație. Vârsta medie la care aceștia sunt lăsați în țară de mamele care pleacă la muncă în străinătate este mai mică de șapte ani.

În total, 536.000 de copii au părinţi care lucrează în alte state, astfel că 4 din 10 – 232.000 de copii – au mama plecată. 77.000 dintre ei au rămas în ţară în grija rudelor, ambii părinţi fiind nevoiţi să lucreze peste graniţe.

Acelaşi raport arată că, prin comparaţie cu copiii care cresc alături de părinţi, cei ai căror părinţi sunt plecaţi merg „semnificativ mai puţin” la medic.

Elena Lasconi intră în turul II alături de Călin Georgescu, după ce l-a întrecut pe Marcel Ciolacu la voturi la alegerile prezidențiale

Mesajul îngrijorător postat de CTP, după primele rezultate ale alegerilor din 24 noiembrie 2024. ”A început!”

O întâlnire pe an

Cele mai multe dintre mamele plecate la muncă în străinătate, adică 58% dintre ele, se întorc acasă o dată pe an. Doar 14% dintre ele fac două vizite în țară, în timp ce 21% se întorc de trei ori pe an sau mai mult.

Pe de altă parte, există şi un procent de 5% de mame care se întorc în țară o dată la doi ani sau chiar mai rar, conform analizei făcute de organizația Salvaţi Copiii România, ce a fost publicată miercuri.

Potrivit  studiului realizat la nivel naţional de organizaţie, cei 536.000 de copii care au avut cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state în ultimul an reprezintă aproape 14% dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniţi.

Țările în care muncesc cele mai multe mame care au plecat din România

Cele mai multe dintre mamele românce care îşi lasă copiii acasă pentru a munci peste hotare pleacă în țări precum: Italia (21%), Spania (17%) şi Austria (12%). În cazul taţilor, principalele destinaţii pentru muncă sunt: Germania (24%), Italia (22%) şi Marea Britanie (14%).

Raportul mai arată că aproape o treime dintre copiii care au fost întrebaţi au spus că nu au fost de acord cu plecarea părintelui sau, după caz, a părinţilor la muncă în străinătate.

„În medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani şi 11 luni a copilului, a fost plecată, în medie, 3,2 ani din cei 4.5 în care copilul s-a confruntat cu migraţia mamei, iar dintre mamele plecate să muncească în alte state, 58% se întorc în ţară o dată pe an”, au concluzionat oficialii de la organizația Salvaţi Copiii.

În privința motivelor plecării părinților la muncă în străinătate, acestea sunt legate de venitul individual scăzut, îmbunătăţirea situaţiei generale a familiei și asigurarea banilor pentru educaţia copiilor. 87% dintre părinţii plecaţi în alte state în ultimul an obişnuiau sau obişnuiesc să trimită bani aparţinătorilor şi copiilor rămaşi în ţară.

Cât de frecvent vorbesc copiii cu părinții plecați în străinătate

Același raport a arătat că frecvența discuțiilor copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate tinde să crească odată cu înaintarea în vârstă a copiilor, până la atingerea pragului de 14 ani pentru copil. Ulterior, tendinţa este uşor descendentă.

”Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Remarcăm faptul că 20% dintre adolescenţii (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în alte state (unul din cinci) vorbesc cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinţii plecaţi sunt platformele video (77%)”, sunt alte concluzii ale studiului realizat de Salvaţi Copiii.

Studiul mai arată că minorii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, în comparaţie cu ceilalţi copii. În plus, aceștia au o probabilitate dublă de a fuma frecvent, și una de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalţi copii.

Totodată, acești copii au o probabilitate de peste şase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanţe interzise, în comparaţie cu minorii ai căror părinți sunt acasă.