Cât ne costă pensiile speciale din România, pe toți: bugetul lor e dublu cât la Cercetare și jumătate din Educație

România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește bugetul alocat cercetării. În 2020, doar 0,47% din PIB mergea către acest domeniu existențial pentru progresul unei țări. În acest context, dacă afli câți bani sunt necesari pentru achitarea anuală a pensiilor speciale, reacția va fi cu atât mai agresivă.

În 2023, întregul buget al Educației din România este 2,1%, în scădere de la 2,28% în 2022. În același context, pensiile speciale primite de câteva mii de români sunt atât de extraordinare și neancorate în realitate cotidiană autohtonă încât reprezintă în prezentă 0,85% din produsul internet brut al țării. Mai șocant decât atât este doar faptul că, în 2-3 ani, va sări la 1,5% din PIB, după cum a atras atenția Eugen Rădulescu, director al Direcției de Stabilitate Financiară în cadrul BNR, citat de Agerpres.

Pensiile speciale, de două mai importante decât cercetarea

„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’.

În același context, Rădulescu a explicat și perspectiva românilor în ceea ce privește profitabilitatea băncilor, subliniind de ce sunt distructive atitudinile de genul ”ne fură banii”. În teorie, ele pleacă de percepția că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în țările occidentale. Practica este însă un pic mai complicată decât atât. „Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională”, a concluzionat oficialul BNR.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic