Bula imobiliară din România a explodat, iar industria ”cochetează” cu insolvența. Calculul simplu care trădează problema

Numărul tranzacțiilor imobiliare din România s-a prăbușit în ultimul an și lovește din plin o industrie care se bazează masiv pe creditare și a cărei bună funcționare depinde de achiziții pe proiecte materializate în viitor.

Firma de consultanță Frames a publicat în această săptămână un studiu referitor la realitatea pieței imobiliare din România, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste, paralelele cu criza din 2008 fiind parcă inevitabile. Ca referință, aproximativ 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din țara noastră se află la momentul de față într-un risc major de insolvență, pe fondul creșteri taxelor din domeniu, a salariilor din construcții și, mai ales, a diminuării ratei vânzărilor. Numai datoriile respectivilor jucători din piață au atins în 2023 aproximativ 100 de miliarde de lei.

Citește și: Bula imobiliară din România, între achiziții de apartamente și închiriere. Cum e mai bine să-ți cheltui bani, care e soluța pe termen lung

Ce se întâmplă în piața imobiliară din România, datele de la Ministerul Finanțelor

Deși 2022 a fost un an bun pentru piața imobiliară din România, datele raportate la Ministerul Finanțelor în contextul fluctuațiilor din piață înregistrate în 2023 atrag atenția asupra unor riscuri majore din domeniu. Ca referință, nu mai puțin de 69,94% dintre cele 7158 de firme cu cod caen 4110 au suferit un risc major de insolvență. Mai grav este că aproximativ 3,63% suferă de un risc mare de blocaj economic. Acestora li se adaugă 3,38% dintre companii cu un risc mediu de insolvență, în timp ce 22% veneau la pachet cu un risc scăzut sau foarte scăzut de dificultăți financiare.

Horoscop zilnic 26 decembrie 2024. Zodia care primește o invitație inedită pe care nu o va putea refuza

Ce mesaj le-a transmis Elena Lasconi românilor, de Crăciun: ”Împreună este mai ușor să trecem peste orice greutate!”

Cele mai mari probleme sunt în marile orașe, cum de altfel te-ai aștepta, pentru că acolo piața este semnificativ mai dinamică și, în același timp, mai vulnerabilă la fluctuații majore. În București, de exemplu, din aproximativ 3000 de dezvoltatori imobiliari, peste 2300 aveau un risc mare și foarte mare de insolvență. Urmează Cluj cu 453 din 623 de firme și Timiș cu 383 de firme înregistrând un risc mare și foarte mare de insolvență dintr-un total de 569 de firme care activează în domeniu. În Constanța, numărul celor care suferă de un risc major de insolvență este de 217 din 292.

Citește și: Bula imobiliară pare să explodeze în București. Ce s-a întâmplat cu prețurile la apartamente în Capitală deja de două luni

Piața imobiliară dependentă de credite și băncile dependente de credite ipotecare

Conform datelor Frames, cele 7.158 de firme cu potențiale probleme, la finele anului trecut, aveau datorii total de 86,2 miliarde de lei, dublu comparativ cu 2015 când discutam de 38,7 miliarde de lei. Pierderile nete au atins 1,5 miliarde de lei, în timp ce valoarea stocurilor a depășit 18,3 miliarde de lei.

,,Riscul major de insolvență este cauzat de dimensiunea foarte redusă a business-ului marii majorități a acestor firme. Statisticile arată că 5633 de dezvoltatori imobiliari din totalul de 7158 se aflau în zona micro, 1071 firme sunt evaluate ca fiind mici, 364 mijlocii și numai 90 sunt firme mari, cu o putere financiară semnificativă’’, arată analiza Frames.

,,În marea lor majoritate sunt dezvoltatori imobiliari cu capacitate financiară redusă, dependenți de cashflow și de dinamica pieței, vulnerabili în fața modificărilor financiare – creșterea taxelor, a costurilor operaționale în general și scăderea cererii de locuințe. Capacitatea lor financiară este grevată, în prezent, și de nivelul creditelor contractate – ale căror costuri au crescut semnificativ’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Dacă semnalele detaliate mai sus nu sunt suficiente pentru a ilustra problemele din piață, poți avea în vedere scăderea de 8,5% a volumului de construcții rezidențiale în 2023 estimată de Comisia Națională de Prognoză.