Bula imobiliară a explodat deja în România și se vede la terenuri: toate s-au dus în cap, este oficial
Înainte să ne plângem de cât se scumpe au devenit casele și apartamentele în România, merită să avem în vedere valorile extraordinare de achiziție pentru terenuri. Acestea au explodat atât de mult în ultimii ani, încât nu ar trebui să vină ca o surpriză faptul că s-au dus în cap tranzacțiile și, implicit, piața din spatele lor.
În 2021, volumul tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale, exclusiv industriale și depozite tradiționale, a fost de 800 de milioane de euro. Valoarea în sine nu ar fi atât de fabuloasă dacă nu ai avea în vedere că, în 2022, a scăzut la 450 de milioane de euro. Diminuarea este cu atât mai semnificativă cu cât 2021 a fost un an în care pandemia era în toi, iar în 2022, criza sanitară nu și-a mai arătat colții la fel de agresiv. Aceasta este concluzia unui raport al companiei de consultanță Colliers publicat în această săptămână.
Unde se mai cumpără terenuri în România
În mod previzibil, cele mai atractive pentru investitori continuă să fie Capitala și împrejurimile Bucureștiului, atrăgând două treimi din totalul pieței. În ceea ce privește sectorul rezidențial, aproximativ trei sferturi din tranzacții s-au efectuat în Capitală.
„Poate părea paradoxal, dar în pofida scăderii mari a volumului, 2022 a fost unul din cei mai buni ani din istoria pieţei de terenuri din România. Pe de-o parte, volumul din 2021 a fost cel mai bun rezultat din ultimii 15 ani, venind după un 2020 oarecum ciudat, în timp ce rezultatul anului trecut este comparabil cu anii buni din perioada pre-pandemie. Mai mult, cand ne raportăm la toată activitatea şi numărul de ante-contracte semnate, 2022 este la nivelul lui 2021, chiar dacă nu s-au finalizat la fel de multe tranzacţii, în principal din cauza blocajelor din zona urbanistică”, explică Sînziana Oprea, director land agency, Colliers România, într-o manieră cât se poate de optimistă.
Realitatea din piață este însă una semnificativ mai complicată, iar volumul tranzacțiilor s-a diminuat semnificativ în toamna trecută din cauza dilemelor investitorilor. Aceștia au început să fie semnificativ mai sceptici la a arunca cu bani pe proiecte, în contextul dezbaterilor aprinse despre o recesiune globală și creșterea costului de risc, odată cu majorarea randamentelor titlurilor de stat. Pe zona de rezidențial, s-a temperat de asemenea activitatea, din cauza dobânzilor din ce în ce mai mari practicate de bănci, dar și a inflației și incertitudinilor.
„Cele mai active zone din Bucureşti în 2022 au fost cele de nord, adică zonele cu pieţe cunoscute de investitori şi care au adus rezultate bune până în prezent, cum sunt Băneasa, Străuleşti, Siseşti, Poligrafiei, Pipera, dar şi zona de centru-vest a Capitalei. Totodată, a apărut un concurent tot mai vizibil în sectorul rezidenţial, despre care am mai vorbit în trecut, şi anume cumpăratorul de terenuri pentru proiecte logistice de tip last-mile/in-city logistics, generând spre 10% din volumul total al activităţii din Bucureşti”, completează Sînziana Oprea, făcând referire la activitatea imobiliară din Capitală.