Ivan Plotnikov, profesor de istorie la Universitatea de Stat a Uralilor, a identificat persoanele implicate în asasinarea familiei imperiale ruse, în noaptea de 16 spre 17 iulie 1918.
Conform cercetărilor lui Plotnikov, asasinii implicați au fost Iakov Iurovski, Grigori P. Nikulin, Mihail A. Medvedev, Piotr Ermakov, Stepan Vaganov, Alexei G. Kabanov, Pavel Medvedev, V. N. Netrebin și I. M. Țelms.
Există, de asemenea, mențiuni că Filipp Goloșciokin, un apropiat al lui Iakov Sverdlov, comisarul militar din Ekaterinburg, ar fi fost implicat, la rândul său, în aceste crime de o cruzime de neimaginat.
Totuși, potrivit informațiilor obținute de Plotnikov, Goloșciokin nu a participat activ la operațiune, iar doi sau trei dintre paznicii de la Casa Ipatiev au refuzat să utilizeze armele, la momentul respectiv.
Piotr Voikov, care a primit sarcina de a pune la cale distrugerea efectivă a trupurilor după asasinatul familiei imperiale, a fost doar martor la eveniment, dar ulterior a afirmat cu destul de multă mândrie că a participat la omoruri și că a furat obiecte de la una dintre marile ducese decedate.
După comiterea crimelor, Voikov se pare că ar fi spus declarat: ”Lumea nu va ști niciodată ce am făcut cu ei”.
Voikov a fost numit ambasador al Uniunii Sovietice în Polonia în 1924, dar a fost asasinat de un monarhist rus în luna iulie a anului 1927.
Majoritatea celor implicați direct în uciderea familiei imperiale au supraviețuit doar câțiva ani după ce au comis oribilele crime.
Primul care a murit a fost Stepan Vaganov, care a fost atacat și ucis de țărani la sfârșitul anului 1918, după ce a participat la mai multe acte de represiune brutală.
Pavel Medvedev, șeful gărzii de la Casa Ipatiev și una dintre figurile cheie ale execuției, a fost capturat de Armata Albă la Perm, în luna februarie a anului 1919.
Totuși, în timpul interogatoriului, el a negat participarea la crime, însă acest lucru nu a contat și a fost închis. Ulterior a murit în pușcărie din cauza tifosului.
Filipp Goloșciokin a fost împușcat în octombrie 1941 într-o închisoare a NKVD (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) și a fost înmormântat într-un mormânt nemarcat, așadar nu se știe unde își duce acum somnul de veci.
În acea noapte, criminalii l-au ucis cu cruzime țarul Nicolae al II-lea, pe soția sa Alexandra Feodorovna, dar și pe cei cinci copii ai cuplului imperial, pe nume Olga, Maria, Tatiana, Anastasia și Alexei, precum și patru apropiați ai familiei, Ivan Kharitonov, Alexei Trupp, Anna Demidova și doctorul Eugene Botkin.
În următoarele 84 de zile după asasinatul din Ekaterinburg, alți 27 de prieteni și rude, inclusiv 14 membri ai familiei Romanov și 13 membri ai curții imperiale, au fost uciși de către bolșevici.
Aceste acte de violență au reprezentat o continuare a represiunii exercitate împotriva monarhiei ruse și a susținătorilor acesteia în perioada revoluției bolșevice.
Cât despre Anastasia, legendele urbane susțin că ea ar fi supraviețuit, însă nu există nicio dovadă concretă a acestui fapt, în ciuda cărților scrise și a filmelor turnate.