‘Banditul’ boem al filmelor românești de altădată: astăzi, puțini sunt cei care își mai amintesc de Nuni Anestin

Nuni Anestin este unul dintre actorii importanți ai epocii de aur, mai ales în ceea ce privește interpretarea personajelor negative.

Cu toate că numele lui nu este la fel de cunoscut ca cele ale altor actori din generația sa, talentul său actoricesc pare să fi depășit cu mult sferele obișnuitului, iar recunoașterea care i se aduce astăzi pare prea puțină comparativ cu cât de mult a dat el pe scenă și pe platourile de filmare.

Nuni Anestin – imagine de arhivă

Soarta l-a „condamnat” să interpreteze strict personaje negative

Ion Tudor (Nuni) Anestin s-a născut în data de 1 iulie 1941, la Craiova, și a decedat pe 21 septembrie 1989, la București.

El a fost un actor deosebit de interesant, aproape unic, caracterizat de spirit boem așa cum rar îți era dat să întâlnești.

Valea Largă, cel mai nou bulevard din București, a fost inaugurat. Șoferii vor mai scăpa de aglomerația din cartierul Drumul Taberei

Cele mai puternice rugăciuni pe care să le spui zi de zi

Nuni provenea dintr-o familie de artiști craioveni, fiind fiul caricaturistului Ion Valentin Anestin.

Întrucât fața lui era plină de cicatrici, Nuni Anestin a fost „condamnat” să joace, în mare măsură, roluri negative.

Viața lui persoanală nu a fost una tocmai lipsită de evenimente. Pe vremea când încă era student, Nuni a ajuns la tribunal în urma unui conflict ce s-a lăsat cu grave violențe. După ce a ieșit din închisoare s-a căsătorit cu Iulia Vraca, fosta soție a actorului George Vraca.

Între anii 1974 și 1977 a jucat pe scena Teatrului Dramatic „G. A. Petculescu” din Reșița, împreună cu actrița Lelia Columb, a doua sa soție și tot a doua soție a lui Colea Răutu, dar în alte vremuri.

La rândul său. uni Anestin a fost caricaturist, la fel ca tatăl său.

De-a lungul carierei sale, el a jucat în „Ultimul cartuș” (1973) în rolul banditului Pavel, în „Pruncul, petrolul și ardelenii” în rolul banditului Freddie Calhoun, în „Duelul” (1981) în rolul interlopului Gogu Ologu, iar în „Misterele Bucureștilor” (1983) în rolul „omului Strigoaiei”.

A avut un palmares bogat care a inclus, în anii 1970, mai bine de 20 de pelicule de lung-metraj, inclusiv „Mihail, câine de circ”, „Dreptate în lanțuri”, „Secretul lui Bachus”, „Revanșa” sau „Înghițitorul de săbii”.

„L-am cunoscut pe Nuni prin intermediul nașului meu, celebrul Fănuș Neagu. Avea Fane un talent aparte să strângă în jurul lui toată protipendada artistică, dar și sportivă. Iar băutura era un suport al naibii de eficace la dezlegat limbi, la depănat amintiri. Cu predilecție, în Triunghiul Bermudelor, cum îi plăcea lui Fănuș să-și definească zona în care locuia, între localurile Poiana, Doina și Bolta Rece”, povestea, la un moment dat, Cristina Sima, despre Nuni Anestin.

Nuni Anestin și Gheorghe Dinică în „Revanșa” – fotografie ce datează din anul 1978

Nuni Anestin, un povestitor nepereche

Despre Nuni Anestin se spune că un povestitor talentat, una dintre anecdotele lui autobiografice fiind despre o călătorie în Brazilia, pe care avusese norocul să o facă la sfârșitul anilor 70. „Nu pot să cred cât de idiot am fost. Să ai așa o șansă. O dată în viață se întâmplă! Era chiar în timpul carnavalului de la Rio, iar eu nu-mi aduc aminte de nimic! Am doar așa, niște bucăți de peliculă, puse alandala”, a povestit acesta.

„Mie mi-e frică de avion, iar drumul a fost îngrozitor de lung. Normal, prin Moscova. La schimbul dintre avioane, ce puteam eu să fac în țara iubitei mele, Votca! Primul pahar a fost de relaxare, după primul zbor, celelalte, de curaj pentru ce avea să vină! Încă 13 ore prin văzduhul-văzduhurilor. Las’ că și pe avion m-am mai cinstit… Chiar nu știu cum am fost livrat la hotel! Ce, mai, în fiecare zi mă trezeam mahmur, mă dureau toate cele și mă dregeam din mini barul din cameră. Mai venea câte o notă, mai comandam ceva de mâncare.

Cert este că pe afară, nu am ajuns. Și asta, timp de-o săptămână. Și-așa era treaba cu fusul orar. Dar eu eram, clar, de pe altă planetă. Îmi mai amintesc un crâmpei, când a fost să împachetez la întoarcere. Nu era mare lucru, că nu aveam cine știe ce bagaj. M-a ajutat, parcă, un individ din hotel, că, probabil, cameristele fugeau de mine ca dracu’ de tămâie! Și drumul până la aeroport rămâne în ceață. Ce să mai zic de zbor? Când m-am trezit, eram acasă, bine mersi, cu o mare durere de cap, dar și cu o pagubă pe mână. Cred că, între timp, cineva se îndrăgostise de ceasul meu, că dispăruse! Și era cadou de la Iulia!”, a mai povestit el.

În cele ce urmează, te invităm să vizionezi un scurt fragment din filmul „Revanșa”, în care a jucat, evident, inclusiv boemul Nuni Anestin, alături de alți actori consacrați ai vremurilor de demult.