Avertismentul BNR pentru toți românii, ”România a ajuns într-o situație deosebit de critică”. De ce vom rata PNRR, se pierd sume fabuloase

ACTUALITATE

România se îndreaptă cu pași repezi către o nouă criză economică, în contextul în care stocul datoriei publice a trecut de 50%, iar deficitul pe 2023 a atins pragul de 6% din PIB și continuă să crească. În contextul în care reforme fiscale importante sunt condiționate de Bruxelles prin PNRR, România tinde să piardă sume de bani fabuloase.

Particularitățile de mai sus fac parte dintr-un articol publicat pe blogul Opinii BNR de către consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu. În trecut, oficialul a ocupat poziția de director în cadrul Direcției de stabilitate financiară în cadrul Băncii Naționale a României.

De ce România merge într-o direcție distructivă

“În urmă cu două cicluri electorale, prin 2015, a început un fel de competiţie pentru atragerea alegătorilor, cum altfel, decât prin acordarea unor facilităţi fiscale. Alegerile din 2016 au trecut, facilităţile au rămas. Mai puţin obişnuit, noul guvern, instalat după alegeri, în anul 2017, a continuat în forţă generozitatea fiscală, prin aplicarea complet iraţională a aşa-zisei teorii Ťwage-led growthť – o prostie absolut monumentală, care a devenit punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, după care bugetul a mers dintr-o cârpeală într-alta. Până am ajuns, azi, într-o situaţie deosebit de critică: stocul datoriei publice a trecut de 50 la sută, deficitul din 2023 este de 6 la sută din PIB şi creşte precum Făt Frumos, PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată. Remedierea situaţiei nu poate să întârzie, iar magnitudinea problemelor obligă la un ansamblu serios de măsuri”, menţionează Eugen Rădulescu.

După cum explică economistul, problema majoră a României ține de faptul că riscăm pierderea fondurilor din PNRR prin ratarea unor reforme importante, începând cu pensiile speciale. În plus, creșterea în continuare a deficitului public vor duce la închiderea piețelor financiare pentru țara noastră.

“Atunci, deficitul va fi acoperit aşa cum o fac ţările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creşterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică şi de durată, deprecierea monedei naţionale. Nu suntem acolo. Încă. Este timp pentru un program raţional şi comprehensiv de restabilire a viabilităţii bugetului. Dacă, de exemplu, Guvernul va rezolva piatra de moară a pensiilor speciale, iar celelalte măsuri, discutate aici, vor fi adoptate, am convingerea că depăşirea în acest an a deficitului de 4,4% din PIB va fi acceptată şi de UE, întrucât ne-am afla pe cea mai sănătoasă cale de viabilizare a bugetului. Sumele din PNRR vor fi deblocate, ceea ce va spori şansele de accelerare a creşterii economice şi de însănătoşire nu doar a finanţelor publice, ci şi a mediului de afaceri. Posibil este. Întrebarea este dacă avem oameni politici cu înţelepciunea de a ataca problemele de la rădăcină, cu rezultate de durată. Avem?”, se întreabă Rădulescu.

Prima soluție rapidă și eficientă este desființarea facilităților fiscale. “Remarc mai întâi faptul că s-a împământenit solid ideea că facilităţile fiscale rezolvă orice problemă şi, o dată acordate, ele nu mai sunt eliminate în veci. În loc să existe o competiţie sănătoasă, pentru performanţă personală mai bună, efortul se mută în a accede într-o poziţie care oferă un privilegiu fiscal: mai multă bunăstare pentru mai puţină muncă.

Tocmai faptul că s-a ajuns atât de departe pe această cale ar justifica o decizie politică fermă: toate facilităţile deja acordate îşi încetează aplicabilitatea şi nu se acordă alte facilităţi decât punctual, pentru investiţii foarte mari (să spunem, de la 50 milioane de euro în sus) şi pentru o perioadă precis delimitată, nu mai lungă de 5 ani. Ar fi ideal un acord politic de a continua această politică fermă şi clară în următoarele 3 cicluri electorale, cel puţin. Ştiu că anularea facilităţilor fiscale va fi un demers dificil politic, mai ales cu un an înaintea alegerilor”, a spus consilierul guvernatorului băncii centrale.