Avertismentul BNR pentru toți românii, pe final de 2023. Ce se întâmplă cu creșterea economică, inflația, ratele, dobânzile

ACTUALITATE

Banca Națională a României, la intervale regulate de timp, publică o serie de rapoarte legate de direcția fiscal – bugetară spre care se îndreaptă țara noastră, iar cel mai recent astfel de document nu este dintre cele mai optimiste.

Cel mai probabil, înainte de finele acestui an, după încetinirea economică din a doua jumătate a 2023, creșterea PIB va fi de aproximativ 2%, conform estimărilor BNR, sub pronosticurile de acum câteva luni. Datele se regăsesc în analiza ”România – Zona Euro MONITOR” nr.14/2023, realizat sub coordonarea lui Daniel Dăianu.

De unde au venit problemele în 2023

“Şi 2023 a fost un an economic tare complicat pentru România. Inflaţia a mers în jos, în ton cu evoluţia în Europa, chiar dacă mai lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului şi creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată. Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar, care în 2023 a rămas probabil în jur de 6% din PIB – precum în 2022 (când deficitul ESA, metodologie europeană, a fost 6,23%).

România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are probabil cel mai mare deficit structural în UE. Ţinta asumată de guvern pentru 2023, de 4,4% din PIB, a fost nerealistă şi judecată ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a cărei construcţie a fost cu hibe (venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate). De aceea se impune adoptarea de măsuri fiscal-bugetare care să permită îndreptarea deficitului bugetar către 3% din PIB în câţiva ani”, se menţionează în raport.

Horoscop zilnic 26 decembrie 2024. Zodia care primește o invitație inedită pe care nu o va putea refuza

Ce mesaj le-a transmis Elena Lasconi românilor, de Crăciun: ”Împreună este mai ușor să trecem peste orice greutate!”

Citește și: România, în topul inflației europene. Ne merge din ce în ce mai rău, iar asta se vede cu ochiul liber

Ca eventuale sau poibile soluții, autoritățile române trebuie să facă o treabă semnificativ mai eficientă în a-și monitoriza cheltuielile prin așa numite ”spending reviews”. Ca referință, aceasta este o practică comună în OCDE, la care România speră să adere. Pentru anul 2023, ar fi ideale aceste analize pentru sănătate și educație.

“Dar nu poţi tăia cheltuielile publice cu satârul într-o ţară în care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, în care cetăţenii sunt privaţi de bunuri publice şi servicii în cantitatea necesară. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie să facă bugetul public. De la un prag critic în jos, reducerea drastică de cheltuieli publice poate cauza un mare salt de ineficienţă şi stricăciuni de ansamblu economiei”, se mai precizează în raport.

Legea Pensiilor, o lovitură fabuloasă pentru economia românească

După cum se atrage atenția în documentul BNR, noua lege a pensiilor vine la pachet cu un risc de ordin fiscal pentru consolidarea bugetară.

“Ar fi fost bine ca aplicarea acestei legi să fie eşalonată, pe câţiva ani. A crede că se poate realiza corecţia deficitului bugetar prin taxa prin inflaţie (engl. inflation tax) este o iluzie; această taxă poate ajuta marginal, dar nu decisiv. Ar putea numai dacă ar mai exista un alt mare şoc pe latura ofertei, care să creeze un nou puseu inflaţionist şi care să nu fie urmat de indexări de salarii şi pensii compensatorii.

Oricum, este nevoie de continuarea reformei fiscale, care să corecteze un regim fiscal profund inechitabil (prin scutiri şi portiţe), ce este rezultat şi al capturării politicii fiscale de către grupuri de interese. Trebuie totodată să se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o revoluţie în acest sens, ce implică nu numai digitalizare. În acest scop este nevoie şi de combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale”, se mai precizează în material.

Citește și: Se întâmplă cu banii de pensii în 2024 și este o veste foarte bună pentru pensionarii români. Confirmarea de la Ministerul Muncii

Piața muncii din România reprezintă o altă problemă care nu este tratată suficient de serios de către autorități, în contextul în care, din populația activă, doar 5,5 milioane de persoane activează cu contracte de muncă.

“Foarte multe persoane lucrează în economie informală, peste 1,5 milioane sunt plătite cu salariul minim, mulţi cetăţeni nu contribuie la sistemul de asigurări. România are cea mai scăzută participare pe piaţa muncii în UE – 68% faţă de peste circa 78% în UE.

Sunt multe de remediat pe piaţa muncii, cum arată şi rapoarte ale BM şi FMI, ale CE. Şi PNRR are prevederi în acest sens, aşa cum are privind reforma fiscală. Contextul schiţat mai sus privind economia românească subliniază, fie şi implicit, importanţa enormă a fondurilor europene (PNRR şi CFM) – pentru reforme necesare şi finanţarea de proiecte importante, digitalizare, tranziţie energetică, dezvoltarea infrastructurii, competitivitate.

Banii europeni pot atenua efectul contracţionist inevitabil al corecţiei deficitului bugetar. Această corecţie este necesară şi pentru a diminua deficitul de cont curent, care în 2023 se situează probabil în jur de 7% din PIB (sub cel de aproape 9% în 2022). Este de notat că sistemul bancar românesc a rezistat bine la şocuri şi că va fi pusă în funcţiune, în sfârşit, Banca de Dezvoltare.”, mai arată raportul citat de Economedia.ro.

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Imagini cu Mihaela Prigoană! Văduva afaceristului este cu mult mai tânără decât el FOTO

Urmăriţi-ne şi pe:

Alexandru Puiu

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele