Avertismentul BNR pentru toți românii: creșterea salariilor din România, motiv serios de îngrijorare. Ne va costa scump

Inflația este consecința a doua aspecte, creșterea nejustificată a prețurilor și creșterea nejustificată a veniturilor: salarii, pensii, alocații. Atunci, moneda națională se devalorizează și se duce în cap puterea de cumpărare. În contextul creșterilor agresive de salarii pentru o mare parte din populație, vom avea de suferit cu toții, de aici și motivul avertismentului din partea BNR.

În această săptămână, banca centrală a României și-a exprimat îngrijorarea pe marginea creșterii ”deosebit de alerte și în continuă accelerare” a costului unitar cu forța de muncă, mai ales în industrie. BNR conștientizează că aceasta este o consecință a penuriei de muncitori calificați, dar avertizează că dacă ascensiunea salariilor nu va fi ponderată în contextul răcirii creșterii economice, va avea de suferit întreaga economie.

Ce urmează pentru economia românească, conform BNR

Rata șomajului din România este stabilă deja de câteva luni în jurul cifrei de 5,5%, în timp ce efectivul salariaților a crescut într-un ritm accelerat. Din păcate, și rata locurilor de muncă vacante a crescut semnificativ, în timp ce firmele au căutat să angajeze mai mulți oameni în trimestrul al doilea din acest an.

Punctual, dacă ne uităm la cifre, salariul mediu net în România în mai 2023 a crescut cu 15,7% față de mai 2022 sau, în termeni reali, aproximativ 4,6% dacă iei în calcul inflația. Pe de altă parte, inflația s-a diminuat între timp, dar pretențiile salariale sunt din ce în ce mai mari. ”Preocupantă a fost considerată mai cu seamă creșterea deosebit de alertă și în continuă accelerare a costului unitar cu forța de muncă – pe ansamblul economiei, dar mai ales în industrie”, arată minuta BNR, conform Profit.ro.

Primul mesaj al lui Călin Georgescu pentru români, după ce a câștigat alegerile prezidențiale parțiale: ”De aici a început totul, aici continuăm!”

Cum a ironizat-o Mircea Badea pe Dana Budeanu, după eșecul lui Ciolacu de la alegerile prezidențiale

Ca referință, costul unitar cu forța de muncă este raportul dintre costul cu angajații pe ora lucrată, în principal salariile și productivitatea acestora pe ora lucrată (câți bani produc). În contextul în care vorbim la momentul de față de o creștere a salariilor peste productivitate, aceasta este o sursă de inflație.

”S-a apreciat că, în contextul dat, presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea fi amplificate de decalajul în creștere dintre cererea și oferta de forță de muncă calificată, precum și de noile majorări acordate în sectorul public, în timp ce în sens opus sunt de așteptat să acționeze, cel puțin în anumite domenii, costurile mari ale firmelor, condițiile financiare înăsprite și slăbirea cererii pe plan intern și extern, precum și descreșterea relativ alertă a ratei inflației și perspectiva continuării scăderii acesteia”, arată BNR.

Una peste alta, din punct de vedere economic, România merge într-o direcție problematică atât din pricina înjumătățirii ratei de creștere a produsului intern brut în primul trimestru la 2,3%, cât și a creșterilor recente și potențiale ale salariilor bugetarilor, care trădează un deficit mai mare decât cel scontat de guvern. Chiar și așa, șansele sunt ca inflația să-și mențină trendul descendent, 7,1% la finele anului, comparativ cu 10,3% în iunie. Dobânda de referință a BNR s-a menținut la 7% pentru a patra ședință.