Austria stârnește furie în Europa. Cum explică gestul ciudat pentru ruși, la un an de la izbucnirea războiului

Guvernul de la Viena a stârnit un val de controverse în Europa, după ce a eliberat vize pentru o serie de politicieni ruşi sancţionaţi, pentru ca aceştia să poată participa la o viitoare reuniune a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Potrivit ministrului austriac de Externe, Alexander Schallenberg, decizia a fost o „necesitate”.

Austriecii stârnesc controverse uriașe în Europa

Update 23 februarie, ora 16.12. Ucraina boicotează Adunarea Parlamentară a OSCE (organizată joi și vineri la Viena), din cauza prezenței delegației ruse, formată din 18 parlamentari care au primit vize din partea Austriei, deși sunt vizați de sancțiuni.

Mikita Poturaiev, şeful delegaţiei ucrainene, susține că Moscova va folosi tribuna Adunării Parlamentare a OSCE pentru a-și „justifica agresiunea” din Ucraina și pentru „a se spăla pe mâini de crimele de război comise”. Prin urmare, acesta a cerut amânarea sesiunii, deoarece prezența rușilor acolo ar „submina integritatea ei” și ar „compromite poziția clară arătată (n.r. – de OSCE) împotriva agresiunii rusești”.

Inițiatorul boicotului este reprezentantul Lituaniei pe lângă OSCE, Vaidotas Verba, care a explicat că „parlamentarii noștri nu vor să stea în aceeași sală sau chiar în aceeași clădire cu reprezentanți ruși care au incitat, susținut și care continuă să promoveze războiul din Ucraina”.

Cu cât cresc alocațiile pentru copii de la 1 ianuarie 2025. Suma lunară pe care o vor primi cei mici

Cât timp rezistă la congelator sarmalele rămase după Crăciun. Greșeala pe care o fac multe gospodine

Peste 80 de deputați din 20 de state membre ale OSCE au semnat o scrisoare în care Austria este invitată să-și reconsidere decizia de a elibera vize pentru delegația rusă. Dacă Marea Britanie și Polonia au interzis prezența parlamentarilor ruși la evenimente OSCE organizate în teritoriile lor, Viena a adoptat o poziție diferită.

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, a motivat că este obligat, prin prisma acordului cu OSCE, să permită prezența delegației ruse, insistând că „este nevoie de platforme” de dialog în pofida războiului.

Pe de altă parte, reprezentantul Statelor Unite la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Michael Carpenter, s-a pronunțat, împreună cu alţi aliaţi ai țării sale, pentru reformarea OSCE în scopul de a evita veto-ul Rusiei, care a blocat în ultimii ani mai multe iniţiative.

„Ca organizaţie, trebuie să găsim modalitatea de a face progrese fără a permite ca un stat participant să blocheze toată munca noastră. Trebuie să fim mai creativi, să folosim alte instrumente şi să stabilim noi norme de procedură care să ne permită să avansăm şi să apărăm valorile şi interesele fundamentale ale organizaţiei”, a afirmat el.

Știrea inițială: Întrebat de jurnaliștii americanii de ce a eliberat aceste permise, din moment ce ştia că va deranja Occidentul, şeful diplomaţiei austriece a explicat că fostul dictator libian Muammar Gaddafi și fostul preşedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad au fost lăsaţi să vină la New York şi să participe la Adunarea Generală a ONU, deşi erau vizaţi de sancţiuni internaţionale.

„Avem un acord de sediu, la fel ca şi cu ONU, întrucât Viena este sediul a aproximativ 40 de organizaţii internaţionale. Şi în acest acord de sediu, ca în oricare altul, avem obligaţia, conform dreptului internaţional, de a permite accesul delegaţiilor ţărilor membre. Este similar cu Statele Unite, în ceea ce priveşte New York-ul. Gaddafi a fost la Adunarea Generală, Ahmadinejad a fost acolo. Aşa că acest lucru se aplică aici.

Nu se pune problema dacă vrem sau nu (n.r. – să-i admitem pe parlamentarii ruşi). Este o necesitate. În prezent, ne aflăm într-o luptă pentru a apăra un sistem internaţional bazat pe reguli, un sistem în care legile sunt respectate. Ar trebui să fim foarte atenţi ca Occident, ca lume liberă, să nu dăm impresia că suntem selectivi atunci când aplicăm dreptul internaţional, pentru că exact acesta este narativul rus”, a declarat Alexander Schallenberg în interviul pentru The Washington Post.

Când a fost Europa „dată afară din paradis”

În opinia ministrului austriac de Externe, la 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Europa a fost „dată afară din paradis”: „A fost ca o găleată cu gheaţă geopolitică aruncată în faţa noastră, smulgându-ne brutal din visele noastre cu ochii deschişi”, Schallenberg arătând că ţări precum Austria, Germania şi altele plătesc acum un preţ economic pentru că „au investit foarte mult în Rusia, Belarus şi Ucraina”.

„Dar presupunerea pe care am avut-o, poate, în trecut, că putem minimiza riscurile politice prin crearea de dependenţe economice reciproce s-a dovedit a fi greşită în cazul statelor autoritare”, a recunoscut șeful diplomației de la Viena.

De ce dialogul cu rușii nu trebuie distrus

La întrebarea dacă vede posibil un viitor post-rusesc pentru Europa, Alexander Schallenberg a răspuns că „geografia nu se schimbă, istoria nu se schimbă, iar Rusia va rămâne cea mai mare ţară a Europei”.

„Rusia va rămâne parte din cultura noastră. Vorbim despre Ceaikovski, vorbim despre Dostoievski şi alţii. Avem secole de istorie comună, vremuri bune şi vremuri rele. Dar decuplarea este necesară şi înţelegem că nu va exista o revenire la statu quo ante cu Rusia. Rusia va fi în continuare acolo şi va trebui să tratăm cumva cu ei”, a relatat el.

Ministrul de Externe al Austriei susține că obiectivul imediat este ca ucrainenii să îşi recâştige independenţa deplină, suveranitatea şi integritatea teritorială. „Şi apoi ne vom putea gândi cum să ne ocupăm de ruşi. Dar, între timp, nu ar trebui să distrugem în mod intenţionat platformele de care am putea avea nevoie (n.r. – pentru dialogul cu Rusia)”, a conchis Schallenberg.