09 sept. 2023 | 12:00

A înființat mișcarea Dada și a insistat să pună România pe harta artei internaționale. Povestea românului de geniu, Tristan Tzara VIDEO

ACTUALITATE
A înființat mișcarea Dada și a insistat să pună România pe harta artei internaționale. Povestea românului de geniu, Tristan Tzara VIDEO

Tristan Tzara, cunoscut inițial sub numele Samuel Rosenstock, a fost un poet și eseist evreu de origine română, originar din Moinești, ulterior stabilit în Franța.

A fost unul dintre cofondatorii mișcării culturale dadaiste, care a avut un impact major asupra artelor plastice și literaturii.

poveste-tristan-tzara-dadaism-3

Tristan Tzara – fotografie de arhivă

Originea numelui lui Tristan Tzara

Numele său a evoluat de-a lungul timpului. La debutul său și în primii ani ai decadelor 1910, folosea pseudonimul S. Samyro, o anagramă parțială a numelui său real, Samy Rosenstock.

În 1913, există unele scrieri nedatate pe care le-a semnat Tristan Ruia, iar în vara anului 1915, a început să-și semneze lucrările cu numele Tristan și atât.

În anii 1960, Ion Vinea, un colaborator și ulterior un rival al lui Rosenstock, susținea că el însuși a sugerat adăugarea părții Tzara la pseudonimul lui Tristan în 1915.

Vinea afirma că Tzara dorea să păstreze Tristan ca primul său nume adoptat, ceea ce a dus mai târziu la jocul de cuvinte Triste Âne Tzara, în franceză „Tristul Măgar Tzara.

Cu toate acestea, există incertitudini în ceea ce privește această versiune a evenimentelor, deoarece manuscrisele arată că scriitorul folosise deja numele complet, precum și variantele Tristan Țara și Tr. Tzara, în 1913-1914.

În 1972, istoricul de artă Serge Fauchereau a relatat că, pe baza informațiilor obținute de la Colomba, soția poetului avangardist Ilarie Voronca, Tzara însuși ar fi explicat că pseudonimul său era un joc de cuvinte în limba română, însemnând trist în țară.

Colomba Voronca a respins zvonurile că Tzara ar fi ales numele Tristan ca un omagiu adus poetului Tristan Corbière sau operei Tristan und Isolde a lui Richard Wagner.

Oficial, Samy Rosenstock a adoptat noul său nume, Tristan Tzara, în anul 1925, după ce a depus o cerere la Ministerul de Interne al României.

În 1912, în timp ce încă era elev la liceu, Tristan Tzara a fost unul dintre fondatorii revistei Simbolul, alături de Marcel Iancu și Ion Vinea.

Acest proiect a primit binecuvântarea lui Alexandru Macedonski și a beneficiat de ajutorul lui Iosif Iser.

Tristan Tzara - fotografie de arhivă

Tristan Tzara – fotografie de arhivă

Cum a luat naștere mișcarea Dada

Mișcarea dadaistă a luat naștere în orașul elvețian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tristan Tzara s-a alăturat acestei mișcări în toamna anului 1915 și a participat activ la organizarea întâlnirilor de la Cabaret Voltaire, care au dat naștere celebrei mișcări Dada. Deși mișcarea nu a fost exclusiv creația lui Tzara, el a jucat un rol crucial în popularizarea acesteia.

Cele mai cunoscute opere dadaiste ale lui Tzara includ La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine și Vingt-cinq poèmes, precum și manifestele mișcării, cunoscute sub numele de Sept manifestes Dada.

În 1924, Tristan Tzara a întâlnit-o pe artist amodernistă suedeză Greta Knutson, cu care s-a căsătorit în anul următor. Cei doi au avut un fiu, Christophe, născut în 1927. Au locuit împreună într-o casă finanțată de familia Gretei pe Montmartre până în 1937, după care au divorțat.


În a doua jumătate a anului 1929, Tzara, simțindu-se săturat de nihilism și distrugere, a început să se implice în activități mai constructiv în cadrul suprarealismului. A petrecut mult timp încercând să reconcilieze suprarealismul cu marxismul, evidențiind conexiunile dintre cele două mișcări.

De asemenea, s-a implicat în Rezistența Franceză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a aderat la Partidul Comunist Francez în 1947, devenind cetățean francez. Cu toate acestea, a demisionat din partid în 1956, în semn de protest față de reprimarea revoltei din Ungaria de către Uniunea Sovietică.

Aventurile sale politice l-au apropiat de problemele umane, iar poeziile lui Tristan Tzara reflectă durerea sufletului aflat între revolta și uimirea provocate de tragediile cotidiene ale condiției umane.

Lucrările sale un pic mai mature înclud următoarele titluri: L’Homme approximatif, Parler seul, și La Face intérieure. În aceste opere, cuvintele aleatoare ale mișcării Dada au fost înlocuite cu un limbaj dificil, dar mai umanizat.

Tristan Tzara a decedat la Paris și a fost înmormântat la Cimetière de Montparnasse. În orașul Moinești, există o statuie dedicată lui Tristan Tzara, care a fost inaugurată la cererea lui Alexandru Piru.

Primul meu contact cu presa s-a întâmplă la vârsta de 11 ani, când ziarul călărășean Pământul mi-a oferit ocazia să public în rubrica destinată copiilor. Peste ani, ajungeam la Galați unde ... vezi toate articolele