Suntem ținuți departe de Schengen și asta ne va afecta pe toți: cine are de câștigat de pe urma „urii” pe care ne-o poartă austriecii și olandezii

Spațiul Schengen rămâne un vis frumos pentru România și vecinii noștri de la Sud de Dunăre, iar refuzul dat de olandezi și austrieci e mai grav decât ne imaginăm și decât pare la prima vedere, având efecte mai toxice și devastatoare atât pentru noi, ca țară, cât și pentru comunitatea europeană în general.

Amintim că România și Olanda au ratat la mustață ultima tentativă de a fi acceptate în Schengen, ca urmare a opoziției purtate în acest sens de Austria şi Olanda, țări care invocă teama de intensificare a migraţiei către Occident, deși mulți sociologi au demonstrat faptul că nu pe aici se regăsesc cele mai importante trasee urmate de cei ce pătrund ilegal în statele dezvoltate din Vest.

Cum însă nimeni nu poate să pună cele două țări să dea explicații, au votat și gata. Nu intrăm în Schengen. Ce pierdem? Ei bine, spațiul liberei circulații ne aducea o serie de avantaje.

De exemplu, Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.

Curtea de Apel Constanța: ÎPS Teodosie va fi judecat în dosarul de cumpărare de influență

Traian Băsescu, omagiu emoționant la capela unde Silviu Prigoană a fost înmormântat, în mare secret

Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural. Spațiul Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante. Acesta este menit a fi piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu.

Ei bine, dacă de aceste avantaje ne putem lipsi, nu putem să trecem cu vederea efectele toxice pe care refuzul primit le are asupra noastră, ca țară, dar și asupra UE în general.

Pe de-o parte, vorbim despre o lovitură puternică dată unității comunității europene, care pare că se destramă din interior și nu reușește să găsească o soluție de coabitare între membrii săi. Mai mult, deși România e tampon între un război și restul Europei și jucăm un rol crucial, tot nu ne primim statutul meritat și respectul din partea celorlalte state.

Marele câștigător ar putea fi Rusia

Pe de altă parte, pe plan intern politica ia o întorsătură care ar trebui să ne pună pe gânduri. Fără a ne situa de vreo parte a baricadei și fără a ne asocia vreunei culori politice, trebuie remarcată creșterea euroscepticismului și a faptului că tot mai multe voci radicale își fac loc în inimile alegătorilor și la pupitru, or istoria a demonstrat cât de toxice pot fi viziunile radicale și ultranaționaliste.

Contactat de „Adevărul”, fostul ofiţer de intelligence Cristian Barna susţine că Rusia profită de pe urma oricărei discuţii despre divizarea europeană, mai ales în condiţiile în care anul viitor sunt alegeri europarlamentare.

„Avem acest plan în care Federația Rusă nu face niciun efort pentru a demonstra că acest Occident colectiv este malefic și a găsi fisuri în acest Occident colectiv. Pentru ei, orice poziție a Austriei sau Ungariei, care să vină să spună «nu suntem de acord cu restul», este binevenită și, bineînțeles, foarte bine augmentată de ei acolo unde se poate. Ei profită de orice ocazie ca să arate că acest colectiv european nu este atât de unit. Avem odată această luptă de imagine, de divizare a Europei, unde principalele drivere folosite sunt Ungaria și Austria”, a explicat specialistul.