Viața extraterestră: unde am mai putea trăi, în Univers

Planul nostru pentru locuibilitatea exoplanetelor este doar o parte din întregul cosmos: Pământul. Casa noastră este singura planetă pe care știm, cu siguranță, că viața a apărut. Dar unde am mai putea trăi în Univers?

Dar condițiile vieții așa cum o cunoaștem s-ar putea să nu fie limitate la planetele asemănătoare Pământului, iar acum oamenii de știință au determinat un tip de exoplanetă care ar putea avea condiții locuibile pentru miliarde de ani.

Cheia este în apa lichidă. Aici pe Pământ, prezența apei lichide a fost vitală pentru apariția vieții. Prin extensie, exoplanetele care ar putea fi capabile să rețină apă lichidă ar putea avea șanse mai mari de a susține viața așa cum o înțelegem în prezent. O nouă cercetare, condusă de astronomul Marit Mol Lous de la Universitatea din Zürich din Elveția, concluzionează că o atmosferă de hidrogen și heliu poate susține temperaturi și condiții potrivite pentru viață, pentru o perioadă foarte lungă de timp.

„Unul dintre motivele pentru care apa poate fi lichidă pe Pământ este atmosfera ei”, spune astrofizicianul teoretic Ravit Helled de la Universitatea din Zurich din Elveția.

„Cu efectul său natural de seră, captează exact cantitatea potrivită de căldură pentru a crea condițiile potrivite pentru oceane, râuri și ploaie”.

Așa ar putea arăta una dintre aceste exoplanete

Totuși, atmosfera Pământului nu a arătat întotdeauna așa cum arată astăzi. Acum, este în mare parte azot, urmat de oxigen, cu doar urme de hidrogen și heliu.

Ce să faci imediat după ce deschizi butoiul cu varză. Trucul ca să eviți apariția mucegaiului

Semnul de circulație pe care puțini șoferi români îl cunosc, dar nu trebuie ignorat când îți apare în drum

Când planeta a fost nou formată, avea ceea ce se numește o atmosferă primordială, constând în principal din hidrogen și heliu: constituenții principali ai norului de praf și gaz din care s-au format Soarele și Sistemul Solar.

Unde am mai putea trăi în Univers

Pământul și-a pierdut atmosfera primordială destul de devreme, probabil ca urmare a mai multor procese, inclusiv iradierea de la un Soare tânăr foarte fierbinte și bombardarea cu meteoriți. Dar este posibil ca o exoplanetă super-Pământ – una mai masivă decât Pământul, dar mai puțin masivă decât Neptun – să-și poată păstra atmosfera primordială mult mai mult decât a făcut-o Pământul.

„Astfel de atmosfere primordiale masive pot induce, de asemenea, un efect de seră – la fel ca atmosfera Pământului de astăzi”, explică Helled. „De aceea am vrut să aflăm dacă aceste atmosfere pot ajuta la crearea condițiilor necesare pentru apă lichidă”.

Pentru a efectua această investigație, echipa a apelat la simulări, modelând exoplanete cu mase diferite de miez, mase atmosferice și distanțe orbitale față de stelele gazdă, pe care echipa le-a modelat ca asemănătoare Soarelui. Rezultatele lor au arătat că exoplanetele cu o atmosferă primordială groasă ar putea fi într-adevăr suficient de calde pentru a menține prezența apei lichide până la 10 miliarde de ani.

Dar există avertismente. Pentru a evita radiațiile stelare intense care pot afecta atmosfera, exoplaneta trebuie să se afle la o distanță destul de mare de stea – aproximativ de două ori distanța Pământului față de Soare. Pentru Sistemul Solar, acesta este atât de departe de Soare, încât orice apă de pe suprafața unei planete este probabil să fie înghețată.

Dar Soarele nu este singura sursă de încălzire de care se poate bucura o planetă; unele planete, inclusiv Pământul, își pot genera propria căldură. Acest lucru se poate întâmpla printr-o serie de căi, cum ar fi procesele geotermale și prezența elementelor radioactive care generează căldură, pe măsură ce se degradează.

Deci, dacă o exoplanetă super-Pământ aflată la acea distanță de steaua gazdă ar avea atât o atmosferă primordială, cât și o încălzire internă suficientă pentru a se menține caldă, atunci condițiile pentru apă lichidă la suprafață ar fi îndeplinite, au spus cercetătorii.

„Pentru mulți, acest lucru poate fi o surpriză”, spune astrofizicianul teoretician Christoph Mordasini de la Universitatea din Berna.

„Astronomii se așteaptă, de obicei, să apară apă lichidă în regiunile din jurul stelelor care primesc exact cantitatea potrivită de radiații: nu prea mult, pentru ca apa să nu se evapore, și nici prea puțin, pentru a nu îngheța toată.

„Deoarece disponibilitatea apei lichide este o condiție prealabilă probabilă pentru viață, iar viața a durat, probabil, multe milioane de ani pentru a apărea pe Pământ, acest lucru ar putea extinde foarte mult orizontul pentru căutarea formelor de viață extraterestre. Pe baza rezultatelor noastre, ar putea apărea chiar și pe așa-numitele planete care plutesc liber, care nu orbitează în jurul unei stele”.

Acest model de încălzire internă ar putea susține ipotetic viața pe planete cu multă gheață, cum ar fi luna Enceladus a lui Saturn și luna Europa a lui Jupiter, dar și lunile care orbitează în jurul exoplanetelor care plutesc în întreaga galaxie.

Pentru modelul echipei, este nevoie de o mulțime de piese aflate exact la locul potrivit, la momentul potrivit. Asta nu este imposibil – la urma urmei, Pământul există, la fel și toată viața de pe el.