„Veți îngheța de frig” avertizează Putin Occidentul în legătură cu sancțiunile energetice

Efortul Uniunii Europene de a impune o limită la prețul gazului rusesc prin conducte a atras miercuri un răspuns furios din partea Kremlinului, scrie publicația Politico.

Putin amenință Europa cu o iarnă grea

„Nu vom furniza absolut nimic dacă acest lucru este contrar intereselor noastre”, a declarat președintele rus Vladimir Putin. „Nici gaz, nici petrol, nici cărbune, nici păcură, nimic”.

Furia lui Putin a fost îndreptată către UE, unde președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut miercuri din nou o plafonare a prețului gazului rusesc, și către un apel recent al G7 de a stabili limite pentru prețul exporturilor de petrol ale Rusiei.

Ambele măsuri au ca scop subminarea capacității financiare a Kremlinului de a purta război în Ucraina.

„Trebuie să reducem veniturile Rusiei, pe care Putin le folosește pentru a finanța acest război atroce împotriva Ucrainei”, a declarat von der Leyen în cadrul unui discurs mai amplu despre ideile UE de a ține în frâu creșterea prețurilor la energie care amenință stabilitatea politică și economică a continentului – o situație pe care președintele Comisiei a pus-o atât pe seama Rusiei, cât și a schimbărilor climatice.

Ea a menționat că Rusia, care obișnuia să furnizeze aproximativ 40% din importurile de gaze ale UE, furnizează în prezent doar 9%, după ce a oprit sau a redus vânzările către mai mult de o duzină de țări din UE.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Dar eforturile de a limita ceea ce câștigă Rusia din exporturile de energie se vor întoarce împotriva Occidentului, a avertizat șeful Kremlinului.

Putin: „O prostie”

„Aceasta este încă o prostie, o altă decizie care nu ține de piață și care nu are niciun viitor. Toate restricțiile administrative în comerțul global nu fac decât să ducă la disproporții și la prețuri mai mari”, a declarat el la un forum economic din orașul Vladivostok, situat în extremitatea estică a Rusiei.

El a adăugat că, dacă Occidentul va merge mai departe, va „îngheța, îngheța, coada lupului”, făcând referire la un basm rusesc despre un lup nebun care este păcălit de o vulpe să îi înghețe coada într-o gaură de gheață.

Pe lângă plafonarea prețului la gazul rusesc, Comisia a propus, de asemenea, patru idei pentru a ține sub control prețurile la energie:

• măsuri obligatorii de reducere a cererii de energie electrică;
• plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică din surse cu costuri reduse, urmând ca aceste „profituri neașteptate” să fie folosite pentru a-i ajuta pe consumatori;
• o taxă de solidaritate pentru companiile producătoare de combustibili fosili care obțin profituri mari;
• și un sprijin sporit pentru companiile de utilități aflate în dificultate – multe dintre acestea fiind afectate de costurile ridicate ale gazului.

Răspunsurile UE la criză

Propunerile de miercuri ale lui Von der Leyen fac parte dintr-o serie tot mai mare de idei prezentate la Bruxelles, care încearcă cu disperare să se asigure că există un răspuns comun al UE la criză, care să evite măsurile potențial conflictuale luate de țările membre.

„Ne asigurăm acum că discutăm împreună cu Europa despre cum putem controla această problemă”, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz în fața parlamentarilor din Bundestag.

Dar există niveluri diferite de entuziasm față de ideile Comisiei.

Deși Germania este în favoarea unei intervenții a UE pentru reducerea prețurilor, este sceptică în ceea ce privește stabilirea unui plafon pentru prețurile gazelor rusești, temându-se că acest lucru ar determina Rusia să întrerupă toate fluxurile de gaze și să forțeze Germania să împartă gazele pe care le-a economisit cu țările vecine.

O altă problemă este că impunerea unui plafon asupra veniturilor producătorilor care nu sunt producători de gaze va avea efecte diferite în țările cu mixuri energetice diferite, potrivit lui Lion Hirth, profesor de politică energetică la Școala Hertie din Berlin.

Deși von der Leyen nu a menționat nici reformarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, nici separarea permanentă a prețurilor la electricitate și gaze naturale, Polonia nu renunță la efortul său de a schimba ambele politici.

Alte țări, precum Spania, Portugalia și Franța, susțin, de asemenea, ideea de a moderniza sistemul energetic al blocului, care stabilește prețul pentru întreaga piață pe baza inputului final și cel mai scump – în ultimele luni, gazul.

„Construim o coaliție de țări pe tema unei reduceri temporare a costului ETS și a unui mecanism de modificare a modului de calcul al prețurilor la sursele de energie”, a declarat miercuri premierul polonez Mateusz Morawiecki la o conferință economică din Polonia.

Polonia, dependentă de cărbune, pune, de asemenea, prețul ridicat al energiei electrice pe seama costului permiselor ETS.