Ursula von der Leyen vrea negocieri cu Rusia. Cum vrea șefa Comisiei Europene să rezolve criza alimentară
Ursula von der Leyen face un apel la Forumul Economic de la Davos. Șefa Comisiei Europene a cerut marți iniţierea unei discuții cu Rusia în contextul unor potențiale reluări ale exporturilor de grâu din Ucraina şi evitarea agravării crizei alimentare pe plan internaţional.
Comisia Europeană intervine în criza alimentară. Ce vrea să facă Ursula von der Leyen
Ursula von der Leyen a condamnat regulile impuse de Forţele Navale ruse asupra porturilor ucrainene de la Marea Azov şi Marea Neagră.
„În Ucraina ocupată de Rusia, armata Kremlinului confiscă cerealele şi utilajele agricole. Rusia utilizează alimentele pentru a exercita presiuni, pentru a face demonstraţie de forţă. Trebuie să încercăm să negociem cu Rusia pentru a obţine posibilitatea reluării exporturilor de grâu din Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen în discursul susținut marţi la Forumul Economic de la Davos, acuzând Kremlinul că utilizează alimentele şi energia ca arme.
Efectele schimbărilor din piețele petroliere și alimentare ale invaziei ruse în Ucraina începute în februarie și blocajele cauzate de COVID-19 în China, au accentuat crizele de la nivel mondial.
„Avem cel puțin patru crize, care sunt împletite. Avem inflație mare, avem o criză energetică, avem o criză alimentară și avem o criză climatică. Și nu putem rezolva problemele dacă ne concentrăm doar asupra uneia dintre crize. Dar dacă nici una dintre probleme nu este rezolvată, chiar mă tem că ne vom confrunta cu o recesiune globală cu un efect extraordinar asupra stabilității globale”, a spus vicecancelarul german Robert Habeck.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a tras semnalul de alarmă menționând că creșterea economică și inflația se află pe căi diferite, având în vedere presiunile crescânde ale prețurilor care reduc activitatea economică și afectează puterea de cumpărare a gospodăriilor.
„Războiul Rusia-Ucraina s-ar putea dovedi a fi un punct crucial pentru hiperglobalizare. Ar putea face ca lanțurile de aprovizionare să devină mai puțin eficiente pentru o perioadă și, în timpul tranziției, ar putea crea presiuni mai persistente asupra costurilor pentru economie”, a spus ea într-o postare pe blog luni.