Un alt tip de sărăcie în România: ce e sărăcia energetică și de ce e atât de gravă

Când vorbim de sărăcie, multora dintre noi ne vine în gând nivelul salarial sau faptul că suntem nevoiți să ne împrumutăm de bani, de la o lună la alta. Doar că românii, în ultimele luni, se confruntă cu o sărăcie mai acută, care derivă din neajunsurile de ordin material.

Este vorba despre sărăcia energetică, definită de specialiști ca fiind situația în care oamenii nu își permit să-și mențină o temperatură optimă în locuință.

Din cauza prețurilor mari la energia electrică și la gazul natural, iarna stăm în frig, în timp ce vara nu putem să creăm o atmosferă mai răcoroasă, fiindcă aerul condiționat poate ridica mult costul facturii lunare.

Prin urmare, preferăm să ne diminuăm condițiile de trai și nivelul de viață, doar pentru a economisi câțiva bănuți sau pentru a nu ajunge în situația în care ni se taie aceste servicii, din cauza neplății.

Iluzie optică pentru genii. Doar cei cu o vedere ageră pot găsi numărul 88 în doar 5 secunde

Cum arată acum Marv din Singur Acasă. ”Hoțul” s-a retras la o fermă și s-a apucat de sculptură

Din ce în ce mai mulți români suferă de sărăcie energetică

Fenomenul sărăciei energetice a existat în permanență, dar s-a acutizat în ultimele luni, de când România, la fel ca restul Europei, se confruntă cu o criză energetică de proporții, care a scumpit foarte mult facturile noastre curente.

În pofida sprijinului acordat de autoritățile centrale, prețurile rămân în continuare mari, iar aceasta nu este singura scumpire pe care o suportăm. Din nefericire, trăim o perioadă de scumpiri la toate bunurile și serviciile de larg consum. Prin urmare, pe bugetele noastre nu apasă numai costul mărit al facturilor, ci și prețuri mai mari la alimentele de bază, la combustibil, la ratele bancare și, practic, la tot ce avem nevoie pentru a duce o viață cât de cât normală.

Acesta fiind contextul, puterea noastră de cumpărare scade, mai ales că veniturile n-au ținut pasul cu rata anuală a inflației, calculată de Banca Națională a României ca fiind la nivelul de 15,1% în luna iunie și având o tendință de creștere.

Perioada cea mai dificilă nici măcar nu a fost atinsă încă

Vârful inflaționist, adică perioada cu scumpirile cele mai acute, ar urma să fie atins în iarnă, adică fix atunci când avem nevoie de energie pentru a ne încălzi locuințele.

„Vârful de inflație va fi atins probabil în trimestrul trei. Scenariul nostru principal pe care l-am publicat în primăvară vorbea despre un vârf în lunile iunie, iulie, dar aveam și un scenariu al doilea, de risc, cu multe elemente care ar fi presupus riscuri suplimentare. Din păcate s-a materializat acel scenariu. Toate riscurile pe care le-am pus, de la prețurile la combustibil, la materii prime, în creștere pe plan mondial, o perioadă agricolă cu anumite dificultăți, continuarea războiului din Ucraina și alte câteva pe plan intern s-au materializat și, în consecință, vârful din trimestrul acesta se mută probabil în trimestrul al treilea”, a explicat marți Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, la Digi 24.

Mai mult, există riscul să intrăm și-n recesiune, atât la nivel național, cât și global. „Există riscul de recesiune”, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu, referindu-se la economia globală, din care facem parte, desigur, și noi!

„Este o recesiune cu care ne-am întâlnit doar în anii 30. Suntem după o emisiune monetară mare la nivel mondial, secondată de o criză a preţurilor energetice şi la ţiţei, complicată de conflictul din Ucraina şi necesarul unui proces de… decarbonizare, ca să îi spunem aşa”, a mai precizat guvernatorul BNR, pe 3 iulie, în timpul briefingului de presă după ședința Băncii Naționale în care dobânda pe politica monetară a fost crescută cu un punct procentual, la 4,7%.

Recesiunea e un scenariu posibil și pentru analiștii Băncii Mondiale. De curând, instituția a redus prognoza de creștere globală cu aproape o treime, până la 2,9% pentru 2022, de la 5,7% în 2021. Față de previziunile anterioare, din ianuarie, așteptările sunt diminuate cu 1,2 puncte procentuale!

„Creșterea moderată va persista probabil pe tot parcursul deceniului din cauza investițiilor slabe în cea mai mare parte a lumii. În condițiile în care inflația se află acum la maxime de mai multe decenii în multe țări și se estimează că oferta va crește lent, există riscul ca inflația să rămână mai ridicată pentru mai mult timp”, a afirmat președintele Băncii Mondiale, David Malpass.

Pe lângă faptul că la iarnă am putea avea un vârf de inflație, dar și recesiune, s-au accentuat temerile legate de aprovizionarea cu gaz, după recenta decizie a rușilor de a bloca livrările temporar, așa cum afirmă ei. Dacă nu vor fi reluate, Europa va avea mari probleme, ținând cont că 40% din energia folosită de noi provine de la Moscova, iar statele europene nu prea au apucat să-și încarce depozitele pentru iarnă.

Din acest punct de vedere, România este oarecum protejată, noi suntem printre statele care se pot mândri cu o independență semnificativă față de importurile de gaz de la ruși, dar nu vom putea rămâne imuni la ceea ce se va întâmpla-n jurul nostru.

Dincolo de faptul că ni s-ar putea cere să reducem din consum, această măsură ar trebui luată oricum de fiecare dintre noi, pentru a contribui la efortul blocului comunitar de a scăpa de dependența față de importurile rusești de gaz. Această ultimă idee a fost sugerată, zilele acestea, chiar de ministrul Energiei, Virgil Popescu.

„Vrem să scădem dependenţa de gazele ruseşti. Una din metodele pentru a scădea consumul şi indirect dependenţa de importuri este de a economisi.

Se pune problema să încercăm să economisim, să încercăm să stingem un bec, dacă nu mai stăm în acea cameră, să încercăm să dăm cu un grad sau două mai puţin caloriferul sau centrala pe perioada de iarnă. Nu ştiu dacă toţi vom putea face asta, dar putem încerca.

O să începem o campanie de eficienţă energetică la nivel naţional pentru a încerca să educăm acest lucru. Va fi o informare pe scară largă ce înseamnă spre exemplu să închizi un bac, cât poți să economisești într-o lună, într-un an, ca să înţelegem că poate din lucruri simple pot rămâne bani în buget şi putem reduce importurile”, a declarat oficialul, la Digi24.

Acestea fiind spuse, e tot mai clar că fenomenul sărăciei energetice ia amploare în România. Conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), aproape două din zece gospodării (19%) suferă deja din această cauză. Prin comparație, nivelul de sărăcie energetică era de 16% anul trecut!

„Datele statistice ne arată clar că tot mai mulți dintre concetățeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu își permit să mențină temperaturi confortabile în locuințe, ori sunt nevoiți să renunțe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-și plăti facturile la energie. Cred că fiecare dintre noi cunoaște probabil pe cineva care se confruntă cu această situație nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noștri. Cu toții suntem parte din aceeași societate, așa că acești consumatori trebuie sprijiniți prin politici țintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităților, un drept care ține de demnitatea umană până la urmă”, a declarat Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul ORSE.