Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legile Justiției. Ce înseamnă asta pentru România

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, marți, 15 noiembrie 2022, decretele de promulgare a Legilor Justiției, anunță Administrația Prezidențială. La jumătatea lunii octombrie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, cele trei acte normative. Astfel, liderul de la Cotroceni și-a pus iscălitura pe:

Legile Justiției au fost promulgate de Iohannis

• Decret pentru promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor (PL-x 440/01.09.2022);
• Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea judiciară (PL-x 441/01.09.2022);
• Decret pentru promulgarea Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (PL-x 442/01.09.2022).

Ce înseamnă asta pentru România, potrivit coaliției PSD-PNL-UDMR

Cele trei Legi ale Justiției sunt constituționale, a decis, săptămâna trecută, Curtea Constituțională a României. Judecătorii CCR au respins toate sesizările Opoziției și ale Avocatului Poporului. Potrivit coaliției de guvernare, odată cu intrarea în vigoare a decretelor, țara noastră are mai multe șanse să scape de monitorizarea MCV și să adere la spațiul Schengen. Dar opoziția nu este de aceeași părere.

„Aceste legi ne aruncă înapoi cu foarte mulți ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase și acoliții săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu și alții – creaseră o caracatiță care sufocase întreaga justiție. La fel și acum.

Sub pretextul îmbunătățirii legilor justiției și sub ambalajul unei așa-zise reforme, puterea actuală duce, de fapt, înapoi justiția din România. Vedem că actuala coaliție a forțat la maximum adoptarea acestor legi, nu a așteptat avizul Comisiei de la Veneția, Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o fostă senatoare cu ștate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăți”, spunea Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

Anumite abateri disciplinare au fost eliminate

Din Legea privind statutul judecătorilor şi al procurorilor au fost eliminate abaterile disciplinare ce vizează „nerespectarea în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a UE, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată.

Actul normativ menţionează că promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ se face doar prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Concursul urmăreşte selecţia judecătorilor care corespund celor mai înalte standarde de competenţă profesională, evaluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de integritate, conduită şi deontologie, evaluate de Secţia pentru judecători a CSM.

Ce salariu are Laurențiu Reghecampf la noua lui echipă din Africa. Antrenorul se umple de bani în doi ani

Continuă veștile proaste din Spania: Agenția Meteorologică anunță cea mai ploioasă lună din istoria țării. Pierderi de miliarde de euro după inundațiile catastrofale

O altă prevedere face referire la concursul de promovare a magistraţilor: „La punctaje egale au prioritate candidaţii care au vechime mai mare în funcţia de judecător, respectiv procuror, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deţinut, nota obţinută la concursul de promovare pe loc. În circumscripţiile instanţelor şi Parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi”.