VIDEO – 10 cele mai mari ninsori din România: nămeți de 5 metri

Astăzi vom vorbi despre cele mai cumplite 10 ninsori pe care România le-a îndurat în trecut. Vom vorbi despre adevărate troiene călătoare ce au îngreunat viața cotidiană a oamenilor, fie ei de la sate, fie de la orașe.

Dacă în ultimii ani am început să vedem din ce în ce mai rar ninsorile în urbe, aflați că înainte oamenii aveau de înfruntat nămeți chiar și de 1,5 metri. Dar o singură iarnă a rămas în istoria României ca un coșmar desăvârșit, cu troiene de 4-5 metri. Hai să aflăm topul celor mai cumplite ninsori!

Ninsorile din 1995 – 1996

Cu toate că temperaturile nu au fost chiar atât de scăzute, între anii 1995 – 1996, România a avut parte de cea mai lungă iarnă din istoria sa. Anotimpul rece a durat din data de 4 noiembrie până pe data de 16 aprilie, de Paște, iar omătul a atins grosimea de 40 de cm. A fost un record climatic pentru durata de menținere a zăpezii, în unele părți din țară atingând și 170 de zile consecutive.

Cum au transformat-o operațiile estetice pe Melania Trump. Imagini rare cu Prima Doamnă a SUA de acum 20 de ani

Cele mai răzbunătoare zodii ale lunii noiembrie 2024. Nu iartă și nu uită niciodată nimic

Ninsoarea din 1984 – 1985

Iarna din anii 1984 – 1985 a fost de două ori mai cruntă pentru oameni cum, la acea vreme, multe apartamente nu aveau căldură. În toată țara, minimele au scăzut brusc la -20 de grade Celsius, în Transilvania înregistrându-se chiar și -30 de grade. În lunile ianuarie și februarie, stratul de omăt a atins și 40 de cm grosime, iar primăvara a venit abia prin aprilie. Populația a avut parte de clipe cumplite și a fost nevoită să caute diverse metode pentru a se încălzi independent.

Ninsoarea din 1932

O altă iarnă grea a fost cea din anul 1932. Atunci, în luna martie a nins atât de mult încât zăpada a măsurat 167 cm înălțime în comuna Joseni, Harghita, localizată la o altitudine de 750 de metri. A fost cea mai mare valoare măsurată la sub 1.000 metri altitudine în Transilvania.

Ninsoarea din 1986

Lunile ianuarie și februarie din anul 1986 au fost și ele cumplite. Zăpada și temperaturile scăzute le-au dat mari bătăi de cap oamenilor care au fost nevoiță să iasă la dat zăpada, cu mic cu mare, pentru ca drumurile să fie practicabile. Temperaturile coborau sub -20 și -25 de grade Celsius, iar în unele orașe nămeții atingeau și 2 m.

„Important este ca, în paralel cu acțiunile de deszăpezire ale edililor și întreprinderilor, cetățenii să asigure degajarea trotuarelor, pentru ca pietonii să meargă în voie pe ele, lăsînd libere circulației auto arterele principale. De asemenea, este de datoria consiliilor populare de sector, a deputaților ca, printr-un plus de organizare, printr-o mobilizare mai intensă a tuturor forțelor de care dispun (mecanice și umane) să asigure desfășurarea în cele mai bune condiții a întregii activități economico-sociale din Capitală”, titra ziarul Scînteia

Ninsoarea din 1892

Pe data de 26 ianuarie, oamenii au fost luați prin surprindere de o ninsoare care a rămas și ea în istoria României. Valoarea maximă a stratului de zăpadă de la stațiile meteo aflate sub 1.000 de metri altitudine au fost de 250 de cm, la Roman, în Moldova, conform datelor ANM.

Ninsoarea din 1945

Ninsoarea din 1945 a fost și ea una memorabilă, care a rămas în istoria documentată de ANM. Cea mai ridicată valoare măsurată în țară de omăt a fost pe 19 martie, la Vărful Omu, de 390 cm. În București, Prefectura Poliției Capitalei i-a obligat pe locuitori să iasă la dat zăpada cu lopata în cel mult 3 ore de la oprirea ninsorii. Dacă nu o făceau, locuințele lor rămâneau fără curent, primeau amendă penală sau făceau închisoare.

„Cei care nu vor curăţa zăpada în termenul prevăzut mai sus vor fi sancţionaţi pe loc cu o amendă penală până la 10.000 de lei şi cu închisoare de la una la cinci zile. Sau cu închiderea luminei electrice până la conformare“, scria în Jurnalul de Dimineaţă în luna decembrie a anului 1945.

Ninsoarea din 1941 – 1942

O altă iarnă năpraznică a fost cea dintre anii 1941 – 1942, când recordul de ger a fost stabilit la Brașov. Acolo, mercurul din termometre a coborât până la -38,5 grade Celsius, iar la stația meteo din Băneasă, Ilfov, a fost înregistrată temperatura de -32,2 grade Celsius. Zeci de români au murit din cauza frigului care s-a abătut în toată Europa. Este iarna care a salvat Uniunea Sovietică de la distrugere în fața Germaniei lui Hitler.

Iarna din anul 1929 a fost atât de cumplită încât alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor au fost anulate, cum oamenii nu puteau ieși din casă pentru a merge la vot, iar școlile au fost închise timp de o săptămână. Poşta şi Telecomunicaţiile nu au funcţionat nici ele timp de 7 zile. Maxima înregistrată în București a fost de -24 de grade Celsius și 38,5 grade Celsius în Ţara Bârsei. La Constanța, vapoarele au fost prinse de ghețuri sau pur și simplu s-au rătăcit, iar țărmurile au înghețat și ele. Statisticile din februarie arătau că mulți români au murit din cauza frigului în case, pe drum sau în trenuri.

Ninsoarea din 1966 – 1967

Chiar în noaptea de Revelion dintre anii 1966 și 1967, românii au avut parte de o mare ninsoare. Urgia a continuat câteva zile, fără oprire, iar nămeții au ajuns să măsoare și 3-4 metri înălțime. Oamenii au fost nevoiți să facă tuneluri pe sub zăpadă pentru a ieși din casă, iar tramvaiele rămâneau blocate sub nămeți. Pentru a putea face iar trotuarele și soșelele practicabile, autoritățile au chemat românii la dat zăpada cu lopata.

Ninsoarea din 1954

Iarna anului 1954 a fost una dintre cele mai cumplite pe care poporul român le-a trăit și a rămas în istorie ca „Marele Viscol”. Oamenii au avut de îndurat episoade dese de viscol extrem de dur, precum și rafale de vânt care au atins 126 km/h.

Din cauza ninsorii, tramvaiele au rămas înzăpezite, străzile au fost acoperite de troiene și soldații au ieșit într-o încercare disperată de a da zăpada la lopată, în timp ce tancurile încercau să elibereze șoselele. La radio, oamenilor li s-a transmis că sunt „datori să participe la lucrările de deszăpezire şi de aprovizionare cu alimente a populaţiei.

În acel an, stratul maxim de zăpadă înregistrat a avut 173 de cm la stația meteo Călărași și 150 de cm la Turnu Măgurele. În Bucureşti, ninsorile au atins 115 l/mp de zăpadă pe data de 3 februarie, iar în sud-est nămeții au atins 5 metri.