Țara care se teme că va avea soarta Ucrainei și modifică planul de apărare. Situațiile în care poate riposta

Japonia a adoptat, vineri, o nouă strategie în domeniul apărării care include, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, posibilitatea de a lovi ținte inamice în situații de ameninţare la adresa securităţii naţionale, precum şi o creştere-record a cheltuielilor militare.

Japonia are un nou plan de apărare

Principala noutate aprobată de guvernul nipon, numită în documente „capacitate de contraatac”, arată că Japonia trebuie să dispună de mijloace militare pentru a lovi ţinte în teritoriu inamic, în cadrul unor măsuri minim necesare de autoapărare, pentru a face faţă celui „mai grav climat de securitate de la cel de-Al Doilea Război Mondial”.

3 situații în care poate contraataca

Potrivit documentelor, sunt trei condiţii în care pot fi realizate contraatacuri: o agresiune împotriva Japoniei sau a unei ţări aliate, care compromite supravieţuirea Japoniei, când nu există mijloace potrivite pentru a respinge un atac şi doar atunci când folosirea forţei este cât mai redusă cu putinţă.

Măsura a generat critici din partea opoziţiei şi a experţilor juridic, deoarece este dificil de încadrat în Constituţia niponă, care stipulează că ţara poate recurge la forţa militară doar pentru a se apăra şi că a renunţat la război ca modalitate de soluţionare a conflictelor internaţionale.

Ce pensie încasează Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, și cu ce se ocupă acum

David Popovici și-a cumpărat mașina visurilor lui. „M-am uitat la ea pe internet zi de zi, timp de doi ani”. Cum arată bolidul de 150.000 de euro

Prima decizie după Al Doilea Război Mondial

Tokyo nu a mai dispus de capacităţi militare pentru a lovi ţinte inamice aflate la mare distanţă de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, ca urmare a adoptării unei Constituţii pacifiste şi a acordului bilateral de securitate cu Statele Unite. Americanii garantează apărarea arhipelagului în faţa oricărei ameninţări.

Pentru aceste noi capacităţi, Japonia va cumpăra armament „standoff” sau de atac la distanţă, între care se remarcă rachetele de croazieră cu rază lungă de acţiune Tomahawk (de producţie americană) şi dezvoltarea la nivel intern a rachetelor hipersonice, a dispozitivelor ghidate antinavă şi a dronelor de luptă.

Noua strategie niponă în materie de apărare este menită să se adapteze ascensiunii militare a Chinei, definită ca o „provocare fără precedent”, lansărilor de rachete efectuate de Coreea de Nord şi războiului Rusiei, ţară cu care Japonia are dispute teritoriale.

Obiectiv pentru următorii ani

Tokyo are ca obiectiv creşterea cheltuielilor militare în perioada 2023-2027, cu până la 2% din PIB, ceea ce ar aduce Japonia la nivelul ţărilor membre ale NATO. De multe decenii, cheltuielile sale militare reprezentau sub 1% din PIB.

Dar nu toată lumea susține această schimbare. Sute de niponi au protestat, vineri, faţă de noua strategie în domeniul apărării.

„În ultimii 80 de ani, după cel de-al Doilea Război Mondial, am avut o politică în care am încercat să frânăm cheltuielile militare şi am renunţat la forţă. Acum, guvernul distruge această politică”, a spus EFE Shigeo Kimoto, unul dintre manifestanți.

Reacția Chinei

Dacă Japonia decide să se doteze cu rachete cu rază lungă de acţiune, acest lucru ar putea fi perceput de China ca o ameninţare, iar Beijingul ar putea trece la represalii, este de părere protestatarul. De altfel, modificările au provocat deja revolta Beijingului, care face de aluzie la militarismul brutal nipon din prima jumătate a secolului al XX-lea.

China a transmis că „se opune ferm” acestei politici care se „îndepărtează de angajamentul Japoniei în favoarea unor relaţii bilaterale şi unui consens” cu Beijingul, a reacționat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin.