Scholz: „Statele UE au nevoie de un acord privind reducerea datoriei”. În ce situație se află România

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ajungă la un acord obligatoriu cu privire la modul de reducere a nivelului ridicat al datoriei, a declarat luni cancelarul german Olaf Scholz, conform Reuters.

Cancelarul german vrea reducerea datoriei țărilor UE

„Acest acord trebuie să fie obligatoriu, să faciliteze creșterea și să fie vandabil din punct de vedere politic”, a declarat Scholz, potrivit textului unui discurs care urmează să fie susținut la Universitatea Charles din Praga.

„Și, în același timp, trebuie să permită tuturor statelor membre ale UE să facă față transformării economiilor noastre prin intermediul investițiilor”, a adăugat el.

Datoriile țărilor UE în primul trimestru al anului 2022

La sfârșitul primului trimestru din 2022, raportul dintre datoria publică și PIB în zona euro se situa la 95,6%,
comparativ cu 95,7% la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2021. În UE, raportul a scăzut, de asemenea, de la 88,1% la 87.8%.

Atât pentru zona euro, cât și pentru UE, scăderea ușoară a raportului datorie publică/PIB se datorează unei
creștere a PIB-ului mai mare decât creșterea datoriei publice în termeni absoluți.

În comparație cu primul trimestru al 2021, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut mai puternic atât în zona euro (de la 100,0% la 95,6%) cât și în UE (de la 92,3% la 87,8%). Scăderile se datorează revenirii PIB-ului, în timp ce datoria în termeni absoluți a continuat să crească.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Cele mai mari datorii din UE le are Grecia

Cele mai ridicate rate ale datoriei publice în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2022 au fost înregistrate în Grecia (189,3%), Italia (152,6%), Portugalia (127,0%), Spania (117,7%), Franța (114,4%), Belgia (107,9%) și Cipru (104,9%), iar cele mai scăzute în Estonia (17,6%), Luxemburg (22,3%) și Bulgaria (22,9%).

Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2021, opt state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2022 și nouăsprezece o scădere. Creșteri ale raportului au fost observate în Franța (+1,9 puncte procentuale – pp), Italia (+1,8 pp), Cipru (+1,3 pp), Malta (+1,2 pp), Austria (+1,1 pp), Cehia (+0,8 pp), Ungaria (+0,7 pp) și Slovenia (+0,4 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia și Lituania (ambele -4,0 pp), Danemarca (-3,7 pp), Croația (-2,5 pp), Irlanda și Bulgaria (ambele -2,2 pp).

Cum se poziționează România

Comparativ cu primul trimestru al anului 2021, trei state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei în PIB la sfârșitul primului trimestru al anului 2022 și douăzeci și patru de state membre o scădere.

Creșteri ale raportului au fost înregistrat în Slovacia (+2,6 pp), România (+1,0 pp) și Malta (+0,4 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-20,0 pp), Cipru (-16,1 pp), Croația (-12,8 pp), Portugalia (-12,0 pp), Slovenia (-9,9 pp), Belgia (-9,1 pp), Danemarca (-7,8 pp), Spania (-7,5 pp) și Irlanda (-7,3 pp), conform datelor Eurostat.