S-a schimbat legea în România, pentru toți angajații: cine are de câștigat, pentru ce nu plătești impozit la stat

Salariile românilor cad victimă unei practici foarte agresive de impozitare. Cei mai mulți dintre banii munciți merg la statul român. În același timp, însă, există o serie stufoasă de tertipuri pentru a-ți micșora impozitele pe care le virezi către autorități, mai ales din perspectiva de angajator.

În urmă cu câteva zile, a fost publicată, în Monitorul Oficial, Ordonanța Guvernului nr.16/2022. Aceasta aduce mai multe modificări și completări Legii nr.227/2015 referitoare la Codul Fiscal, mai ales când vine vorba de impozitul pe veniturile din salarii.

Ce s-a schimbat cu salariile românilor, cu impozitele

Practic, în România, în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază, au fost definite mai multe venituri care nu se impozitează.

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Cristian Tudor Popescu, reacție fermă după rezultatele exit-poll: „Călin Georgescu este mai periculos decât Simion”

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi.

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii, in limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de baza minim brut, în anumite condiții.

d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut.

e) contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;

g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, incalzire, apa și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate in regim de telemuncă.