Românii sunt muncitori, dar n-au noroc: de ce nu poți „să dai înainte” în țară, chiar dacă nu ești leneș
Se spune că doar cine nu muncește n-are bani. Ei bine, românii sunt excepția menită să confirme regula. Deși muncim, tot nu avem bani.
Angajații români suportă cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană. Practic, din salariul brut de angajare, aproape jumătate pleacă direct către bugetul de stat, românul de rând fiind nevoit să se descurce, o lună de zile, cu restul bănuților. Și nu e deloc ușor! În ultimele luni, toate bunurile și serviciile de strictă necesitate au suferit majorări de preț, în timp ce salariile au cam rămas, în mare parte, la nivelul de dinainte de criza inflaționistă care urcat brusc prețurile.
Creșterile de salarii, acolo unde au avut loc, nici măcar nu acoperă nivelul inflației. De exemplu, s-a salariul minim pe economie a crescut cu 11%, de la 1 ianuarie 2022, la nivelul net, adică în mână, de 1.550 de lei. Vorbim despre o majorare de puțin peste 130 de lei, care nici măcar nu ajută românii să-și păstreze puterea de cumpărare pe care o aveau în urmă cu doar câteva luni.
Ne învârtil într-un cerc vicios al sărăciei
Așa am ajuns să fim pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât la privința nivelului salariului mediu pe țară, care este puțin peste 3.500 de lei, dar și a puterii de cumpărare.
„În România avem o proporţie mare a salariaţilor care câştigă salariul minim, pentru că avem o inegalitate a salariilor pronunţată, mai mare decât media europeană. Lipsa capitalului îşi pune amprenta pe salariile mici din numeroase domenii, industria textilă, Horeca, cei care folosesc intensiv forţa de muncă”, explică profesorul de economie, Bogdan Găvan, pentru Protv.
În schimb, 273.000 de români câștigă peste 10.000 de lei brut. De asemenea, ne mai indică datele oficiale de la Ministerul Muncii, se pare că cei mai mulţi angajaţi, peste 4 milioane, sunt cei cu un salariu de mijloc cuprins între 2.300 şi 9.000 de lei brut.