România stă pe o comoară în materie de gaze naturale, dar noi importăm în neștire

Autoritățile române se tot fofilează când vine vorba de începerea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, în timp ce românii plătesc prețuri din ce în ce mai mari la energie și, mai mult decât atât, depind de importuri.

Criza gazelor naturale este un fenomen cât se poate de autentic în România, iar populația îl resimte din plin. Prețurile sunt din ce în ce mai mari, iar practicile de plafonare și compensare se vor încheia la 31 martie. Nu ajută nici faptul că pe parcursul anului 2021, importurile au crescut cu 68%, pe când producția a scăzut cu 1,1%.

Românii, dependenți de gazul altora

Producția de gaze naturale din România a scăzut cu aproximativ 1,1% pe parcursul anului trecut. În această perioadă, importul a fost de 2,82 milioane de tone echivalent petrol (TEP), o creștere de 68% față de anul 2020, conform datelor centralizate de INS. Pe partea de producție, țara noastră se poate lăuda cu 7,211 milioane TEP, deși această valoare ar fi fost semnificativ mai mare dacă pompele existente deja în Marea Neagră ar fi intrat deja în funcțiune.

Ca un detaliu de fond, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima pentru 2021 o producţie de gaze de 7,4 milioane TEP şi importuri de 2,32 milioane TEP, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020. În mod regretabil, estimările au fost cât se poate de departe de realitate. Pentru anul în curs, aceeași autoritate prognozează o producție de 7,475 milioane TEP, o creștere de aproximativ 1% comparativ cu 2021. Importurile se estimează să crească cu 2,795 milioane TEP sau aproximativ 20,5%.

Dacă se materializează planurile de viitor ale autorităților române și nu rămân doar pe hârtie, conform „Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.