România intră în recesiune în 2023, dacă nu face asta: avertismentul experților, ca să nu repetăm criza din 2008

La fel ca multe alte țări din Europa, România riscă intrarea în recesiune în 2023 și repetarea consecințelor crizei din 2008. În teorie, există câteva mecanisme la care poate apela pentru a evita asta, dar trebuie să-și asume o creștere mai mică a PIB și nu numai.

Daniel Dăianu este președintele Consiliului Fiscal și a venit în această săptămână cu mai multe avertismente pentru autoritățile române, în speranța evitării unei recesiuni pentru țara noastră de anul viitor. În primul rând, oficialitățile de la București, dacă vor să ajute populația și să evite criza, trebuie să-și asume o creștere mai mică a produsului intern brut pe 2023, de aproximativ 1,5 – 2,5%.

Ce se întâmplă cu banii românilor în 2023

„România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5 – 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile.

Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”, a spus Daniel Dăianu, referitor la prognoza pentru anul viitor.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

Vizavi de relația României cu Uniunea Europeană și poziția țării noastre în blocul comunitar, Dăianu este de părere că ar fi bine să învățăm din greșeli.

„Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent şi este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. Dar în UE există şi interese divergente, relaţii de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc.

Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume. Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră”, a afirmat Daniel Dăianu.

Ca o retrospectivă pentru anul ce urmează să se termine peste doar câteva zile, președintele Consiliului Fiscal a clasificat 2022 ca fiind anul invadării Ucrainei și al exploziei inflației în mai multe țări europene până la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii. Partea bună este că Europa a ieșit din pandemie, dar criza energetică a alimentat inflația și ne-a apropiat de recesiune.

„Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de „întoarcere spre interior” – inclusiv prin protecţionism. Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou „război rece”, considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă. În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă”, a declarat Daniel Dăianu.