Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la probele scrise. Baremele de corectare

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la probele scrise. Baremele de corectare. Elevii claselor a XII-a au dat examenul maturității, iar astăzi, 22 iunie, a avut loc penultima probă, cea la alegere a profilului. Absolvenții de liceu au avut de ales dintre mai multe materii, în funcție de profilul fiecăruia.

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la probele scrise

• Limba și literatura română
• Matematică
• Istorie
• Fizică
• Chimie
• Biologie
• Informatică
• Geografie
• Logică, argumentare și comunicare
• Psihologie
• Economie
• Sociologie
• Filosofie

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la Limba și literatura română

Primul subiect a prezentat elevilor un text la prima vedere, cu 5 cerințe a câte 6 puncte fiecare. 

Textul a fost „Doamna Elena Cuza”, scris de Nicolae Iorga.

 La subpunctul B, cerința a fost de a scrie  un text de minimum 150 cuvinte de argumentare „dacă întâlnirea cu o personalitate (istorică, socială culturală etc.) produce sau nu emoție, raportându-se atât la informațiile din fragmentul extras din textul Doamna Elena Cuza de Nicolae Iorga, cât și la experiența personală sau culturală”.  

Subiectul a valorat 20 de puncte.

La subiectul doi, elevii au fost nevoiți să argumenteze perspectiva narativă într-un text de Cezar Petrescu, și anume „Întunecare”. Subiectul valora 10 puncte.

Al treilea subiect se referea la redactarea unui eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularitățile unei comedii studiate. Acest subiect avea 30 de puncte.

Baremele de corectare le poți găsi aici și aici.

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la Matematică

Subiectele primite la matematică de către elevii claselor a XII-a au fost repartizate în patru. Primul subiect se referă la un Exercițiu de verificare, o problemă simplă. 

La exercițiul trei este o ecuație ușoară, iar la subiectul 4 a fost calculul unei probabilități.

Iată baremele la matematică.

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la probele scrise. Răspunsurile corecte la istorie

La Istorie, profesorul Cosmin Florea a rezolvat subiectele primite de elevii claselor a XII-a. 

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.

Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă.

Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […].

Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”
(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […]

În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […]. Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […]

Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.
Ministerul de Interne (sau Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii)

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.
”Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei”.

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Lider politic: Stalin
Spațiu istoric: Uniunea Sovietică (sau Europa, Europa de Est)

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.
A

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

Cauză: ”Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale”
Efect: ”Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională»”

Cauză: ”fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice”
Efect: ”Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România”

Cauză: ”fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă”
Efect: ”Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România”

Cauză: ”pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa”
Efect: ”Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România”

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.
În anul 1948 a fost adoptată prima constituție comunistă din istoria țării, care legitima noul regim politic, cel comunist. Elaborată după modelul constituției sovietice din 1936, legea fundamentală din 1948 a schimbat numele țării în Republica Populară Română.

În anul următor a început procesul de colectivizare a agriculturii, prin care țăranii erau obligați să își cedeze proprietățile Gospodăriilor Agricole Colective, în caz contrar erau arestați, torturați și chiar omorâți. Acest proces s-a finalizat în 1962.
Alte răspunsuri: legea naționalizării (1948), legea cultelor (1948), apariția Securității (1948), Constituția din 1952.

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Practicile politice utilizate în perioada național-comunismului au avut același scop, acela de a proteja regimul comunist și de a oferi o mai mare putere conducătorului statului. Prin adoptarea tezelor din iulie 1971 și crearea funcției de președinte în 1974 s-a consolidat cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu.

Subiectul al II-lea

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.
Moldova

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.
Secolul XVIII

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot”, la care se referă sursa dată.
Nicolae Mavrocordat

”În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani”.

Baremul la istorie îl găsești AICI.

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la probele scrise. Barem corectare Fizică

Subiecte Fizică

Baremele de corectare Bacalaureat 2022 Fizică.

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la Chimie

Pentru proba scrisă la alegere, Chimie, se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. 

Rezolvare subiecte „Chimie organică”

• Subiectul I – Subiectul A: 1.a  2.b  3.a  4.a  5.b  6.c  7.b  8.d  9.a  10.d.; Subiectul B 1.F  2.A  3.A  4.F  5.A

• Subiectul II – Subiectul C 1. a. C7H16: b. n-heptan; c. formula de structură a 2,3-dimetilpentanului; 2. a. 3-izopropil-4-metil-2-hexenă; b. 3-izopropil-2-metil-2-hexenă sau3-izopropil-5-metil-2-hexenă sau alt izomer care corespunde cerinţei; 3. ecuaţia reacţiei (! coeficient 2 la H2); 4.n1/n2=3/2; 5. Etena este în condiţii standar un gaz sau Etena este insolubilă în apă, sau altă proprietate fizică.Subiectul D 1. cele două ecuaţii (! coeficient 2 la HNO3 şi coeficient 2 la H2O pentru obţinerea 1,3-dinitrobenzenului); 2. m=273 kg; 3. Naftalina se utilizează ca insecticid şi în sinteza unor coloranţi sau alte utilizări.

• Subiectul III – Subiectul E 1. cele trei ecuaţii (! coeficient 2 la CH3-COOH); 2. ecuaţia reacţiei de ardere a metanolului (! coeficient 3/2 la O2 şi 2 la H2O ); 3. Vaer= 151,2 L; 4. n=11; 5. Etanolul este o substanţă lichidă, sau Etanolul este solubil în apă, sau altă proprietate fizică a etanolului. Subiectul F 1. m=8,4 g; 2.a. ecuaţia reacţiei(! coeficient 2 la Cu(OH)2 şi 2 la H2O); b. c= 10%; 3. Zaharoza se găseşte în trestia de zahăr şi sfecla de zahăr.

Baremul de corectare pentru Chimie organică

Baremul de corectare pentru Chimie anorganică

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la probele scrise. Răspunsuri corecte Biologie

Astăzi, 22 iunie, a avut loc proba la alegere a profilului și specializării din cadrul examenului de bacalaureat. Unii dintre absolvenții de liceu au ales biologie.

Subiectele și baremele la Biologie

Barem biologie bacalaureat 2022

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 Informatică

Subiectele de la Bac 2022 la proba de Informatică au fost rezolvate de Paul Somesan, fondatorul Academiei Zecelainfo, o școala online de informatică.

Baremul de corectare pentru proba de Informatică: 

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 Geografie

Profesorul Bogdan Petre a rezolvat subiectele de Geografie de la Bac 2022.

SUBIECTUL I

A.

1. Portugalia

2. Praga

B.

1. 1

2. Serbia

3. Madrid

C.

1. c. 7

2. b. 12

3. c. Tallinn

4. b. B

5. b. Chișinău

D.

Sugestii de rezolvare:

Clima statului marcat, pe hartă, cu litera D este subpolară (în Nord), spre deosebire de clima statului marcat, pe hartă, cu litera J, care este mediteraneeană.

Temperaturile medii anuale sunt mai scăzute în statul marcat, pe hartă, cu litera D (-2…5℃ în jumătatea nordică a țării), comparativ cu cele din statul marcat, pe hartă, cu litera J, care sunt mai ridicate (15…20℃).

În statul marcat, pe hartă, cu litera D bat vânturile polare, în timp ce în statul marcat, pe hartă, cu litera J bate austrul.

E.

1. Franța, Italia etc.

2. Constanța, Varna etc.

SUBIECTUL al II lea

A.

1. Vaslui

2. Ialomița

B.

1. Prut

2. A

3. Deva

C.

1. c.10

2. b. E

3. b. Dâmbovița

4. a. Crișul Alb

5. a. 1

D.

Sugestii de rezolvare:

Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C s-a format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină și prin vulcanism (în Vest), spre deosebire de unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F, care s-a format prin încrețirea scoarței terestre la sfârșitul orogenezei alpine.

Unitatea marcată, pe hartă, cu litera C prezintă relief vulcanic, comparativ cu unitatea marcată, pe hartă, cu litera F, care prezintă relief dezvoltat pe argilă (alunecări de teren).

Altitudinile unității de relief marcate, pe hartă, cu litera C sunt mai ridicate (peste 2000 m, 2100 m altitudinea maximă), în timp ce altitudinile unității de relief marcate, pe hartă, cu litera F sunt mai reduse (sub 1000 m, 996 m altitudinea maximă).

E.

1. petrol, gaze naturale

2. influențe climatice oceanice / vestice, influențe climatice submediteraneene

SUBIECTUL al III lea

A.

1. aproximativ 9 400 000 ha, Franța

2. 1 000 000 ha, Suedia

B.

1. 5 500 000 ha – 3 000 000 ha = 2 500 000 ha

2. Suedia are o suprafață redusă cultivată cu cereale întrucât elementele cadrului natural nu sunt favorabile acestui tip de cultură agricolă. Astfel, relieful montan și clima impun dezvoltarea unor întinse suprafețe ocupate cu pădure de conifere (taiga), în detrimentul suprafețelor ocupate cu terenuri arabile. În plus, în aceste condiții, solurile au o fertilitate slabă (spodosoluri), astfel că nu sunt pretabile cultivării cerealelor pe mari suprafețe.

3. Câmpia Română, Câmpia de Vest

C.

1. România, Serbia, Ucraina

2. Câmpia Panonică, Munții Matra

3. Dunăre, Tisa, Mureș

4. Budapesta, Debrecen

D.

1. Orașul A: 17,8℃ – (-5℃) = 22,8℃

    Orașul B: 26,5℃  – 12,5℃ = 14℃

2. Orașul A: Helsinki

    Orașul B: Valletta

E.

1. climă mediteraneeană

2. Cauza principală a diferenței de temperatură dintre cele două orașe este radiația solară. Aceasta scade dinspre sudul spre nordul Europei și determină o scădere progresivă a valorilor termice. Astfel, cele mai mari valori termice se ating în sudul continentului (26,5℃ temperatura medie a lunii iulie la Valletta), iar cele mai reduse valori de temperatură sunt specifice nordului Europei (17,8℃ temperatura medie a lunii iulie la Helsinki).

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 Logică

Subiectele de la Logică, Bacalaureat 2022. 

Barem Logică Bac 2022

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 Psihologie

Subiecte Psihologie Bac 2022

Barem Psihologie Bac 2022

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 Economie

Subiecte Economie 

Barem Economie

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 Sociologie

Subiecte Sociologie Bac 2022

Barem Sociologie Bac 2022

Rezolvare subiecte Bacalaureat 2022 la Filosofie

Subiecte Filosofie Bac 2022

Barem Filosofie Bac 2022