Raționalizarea gazelor și a curentului în România, departe de a fi nouă: gestul care i-a adus sfârșitul lui Ceaușescu
Actuala criză a gazului nu ar trebui să fie o adevărată problemă pentru români, având în vedere că în urmă cu mai bine de trei decenii, aceștia aveau de suportat raționalizarea gazelor și a curentului electric.
Problema încălzirii din timpul iernii persistă chiar și după trei decenii de la căderea comunismului, astfel că mulți bucureșteni pot afirma cu tărie că este „ca pe vremea lui Ceaușescu”. În acea perioadă a țării, curentul electric și gazul erau tăiate, însă în prezent, aceste minusuri ale cetățenilor sunt cauzate de corupție și o slabă organizare a instituțiilor.
Raționalizarea energiei electrice și a căldurii din epoca ceaușistă reiese și din dosarul aflat la CNSAS în care ministrul Tudor Postelnicu de atunci aproba documentul cu privire la „asigurarea producției de energie, folosirea rațională a energiei electrice, termice și a gazelor naturale și regimul unităților pe perioada de iarnă 1988-1989.
Din decretul nr.272/1987 reiese că „unele măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică, stabilea cotele lunare de consum energie electrică, termică și gaze naturale”. Această raționalizare politică reprezenta un minus pentru români, fiind nevoiți să trăiască cu o temperatură de 5-12 grade în casă, iar apa caldă era rară în cazul cetățenilor care locuiau la etajele superioare.
Un alt decret din anul 1988 arată că „cetățenii sînt obligați să gospodărească cu maximum de grijă energia electrică, termică și gazele naturale și să elimine orice formă de risipă a acestora, să se încadreze în nivelurile de consum normate și să ia măsuri stricte pentru a realiza economii din cantitățile stabilite. Consiliile populare municipale, orășenești și comunale vor întocmi programe pe fiecare localitate pentru livrarea căldurii și apei calde menajere”.
Din documentul prezent la CNSAS reiese că ministrul era cel care stabilea măsurile care trebuiau luate pentru minister, penitenciare, dar și fabrici și întreprinderi. Astfel, era prevăzut ca toate unitățile Ministerului de Interne să ia măsuri concrete cu privire la reducere consumului de energie electrică.
Raționalizare gazelor din perioada comunistă revine în amintirea românilor
Milițienilor nu li se permitea să utilizeze reșouri electrice pentru a se încălzi pe timpul iernii. Această „raționalizare” venea cu măsuri stricte, fiind interzis consumul energiei electrice în afara programului de lucru, excepție făcând iluminatul de pază.
Utilajele din întreprinderi trebuiau scoase din funcțiuni în întreprinderi pentru ca aceste măsuri aspre să fie respectate. Documentul mai prevedea că „întreprinderile și unitățile productive care lucrează în unul sau două schimburi vor organiza un program de lucru, de regulă, în schimburile I și II, astfel încât să se asigure un consum echilibrat pe perioada celor 24 de ore ale zilei, conform programului stabilit de lege”.
Cluburile sportive, de asemenea, se încadrau în aceste măsuri, astfel că acestea trebuiau să își organizeze programul pentru a putea fi redus consumul de energie electrică între orele 17:00 – 23:00. Consumul și respectarea prevederilor erau controlate de către „comandanții unităților centrale și teritoriale, cu sprijinul organelor și organizațiilor de partide”, care aveau sarcina de a „urmări zilnic consumurile de energie electrică, termică și gaze naturale”.
În cazul în care aceste condiții nu erau respectate, atunci orice abatere atrăgea de la sine măsuri disciplinare împotriva celor vinovați și chiar sistarea furnizării acestora. Supravegherea raționalizării era efectuată de către organizațiile de partid și UTC.
Aceștia trebui să organizeze „dezbateri concrete în adunări deschise, asupra modului cum se desfășoară activitățile multiple de economisire a energiei electrice și gazelor naturale, stabilind măsuri organizatorice adecvate pentru determinarea tuturorul comuniștilor, uteciștilor și membrilor de sindicat de a-și aduce contribuție sporită la încadrarea consumului energetic în limita cotelor alocate și înlăturarea hotărâte a oricăror forme de risipă”. Presa era la rândul ei implicată în această campanie de economisire a energiei.