23 nov. 2022 | 15:53

„Pădurea de Argint” din România și fenomenele ei paranormale

VISTA
„Pădurea de Argint” din România și fenomenele ei paranormale

Unul dintre locurile pline de mistere pe care România le are a fost denumit și „Pădurea de Argint”. Este vorba despre pădurea de fagi de la marginea satului Săcărâmb din munții Metaliferi.

Aici, copacii ar avea efecte neobișnuite asupra celor care își petrec timpul, după cum spun unii localnici ai zonei. Hai să aflăm mai multe detalii despre „Pădurea de argint” din România și fenomenele paranormale care ar avea loc aici!

 Unde se află „Pădurea de Argint” din România

„Pădurea de argint” se află la marginea satului Săcărâmb din comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara, Transilvania. Este cea care înconjoară fostul sat minier de unde au fost exploatate, în trecut, 40 de tone de aur și alte metale rare, din munții Metaliferi. A primit această denumire datorită fagilor albi care par să strălucească în bătaia razelor soarelui și ale lunii. Se întinde pe 13 hectare și ar fi unică în Europa.

Drumul spre pădure este zdrobit de utilajele folosite în exploatările forestiere, inaccesibil automobilelor. Din păcate, imaginea a devenit dezolantă în comparație cu anii trecuți, după ce zeci de hectare au fost retezate. În prezent, exploatarea forestieră continuă și vor trece ani buni până când pădurea de pe versanți va fi regenerată complet.

Cea mai veche legendă a „Pădurii de Argint”

Localnicii susțin că pădurea ar fi bântuită de spirite benefice. Tot aici se mai află și izvorul împăratului Franz Joseph, care ar fi folosit ca apă tămăduitoare. Cea mai veche legendă despre pădurea de fagi este chiar a sa. Împăratul austriac s-ar fi odihnit aici în timpul vizitei în Transilvania, pe undeva pe la mijlocul secolului al XIX-lea.

Alexandru Tokar din Săcărâmb, proclamat preşedinte al „Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală”, susține că locul este ieșit din comun. În ultimii ani, bărbatul a lucrat la monografia satului care a fost vizitat tot mai des de practicanții meditațiilor.

„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se însă în dreptul unui izvor. Aici, împăratul a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, a afirmat Alexandru Pavel Tokar.

Energiile de la Săcărâmb

Hunedoreanul susține că pădurea este un centru energetic puternic, unde au avut loc și câteva miracole. Mărturiile sale s-ar baza pe unele studii realizate de specialiști în această zonă.

„Întreg Săcărâmbul, nu doar „Pădurea de Argint”, reprezintă un centru energetic foarte puternic. Există o explicaţie ştiinţifică pentru afirmaţiile mele, detaliată de radiestezişti şi de energieticieni recunoscuţi pe plan mondial care au cercetat acest loc. Una dintre ele este faptul că aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri. Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Practic, deşi arealul Săcărâmbului se află la altitudinea de 800 de metri, cei care vin aici simt atmosfera ca la peste 3.000 de metri“, a relatat Alexandru Tokar.

Ce poți face în „Pădurea de Argint”

Bărbatul este ghid turistic pentru românii curioși care vor să exploateze și ei zona, dar și pentru iubitorii de fenomene paranormale care speră să trăiască aventura vieții lor. La final de săptămână, Alexandru Tokar plimbă turiști printre fagii munților Metaliferi. Oamenii fac „silvoterapie” și beau apă din izvorul împăratului Franz Joseph.

„Înaintam încetişor pe drumul de pădure şi era atât de linişte, încât puteai auzi cum foşnesc păsările sau melcii. Aveam impresia că trăiesc într-o poveste şi nu m-aş fi mirat să văd, arătându-se prin frunziş, regele pădurii, în chip de copac. În pădure am simţit că ne aşezăm într-o energie aparte, erau nişte vibraţii puternice şi calde, de parcă ne-ar fi luat în braţe un moş de treabă“, a relatat Aurora Ioan, citată în monografia Săcărâmbului, una dintre vizitatoarele pădurii.

 Cei care susțin că au petrecut mai multe ore printre fagi ar fi trăit revelații și experiențe paranormale cu diferite spirite. Alții susțin chiar că ar fi văzut OZN-uri pe cerul locului… În timp ce pentru iubitorii de meditație a fost ridicat un foișor-piramidă.

„Am simţit în acest loc cum îmi furnică palmele. La un moment dat, am închis ochii şi am văzut o lumină, ca un fel de curcubeu, dar era o lumină albastră, un albastru strălucitor, era culoarea cerului, dar mai strălucitor, mai intens”, relata Alexandru Tokar despre foișorul-piramidă.

Unii turiști au tăiat rădăcinile unor fagi bătrâni, cu forme ciudate, pentru a își face diverse obiecte pentru locuințe.

Ce spun localnicii despre apa tămăduitoare

Cu toate că localnicii pot bea oricând din apă și pot testa teoria cum că ar fi tămăduitoare, aceștia nu par să se dea în vânt după legendele care circulă despre izvorul împăratului austriac Franz Joseph.

„În ultimii ani au venit foarte mulţi străini în această pădure, despre care spunem că este de argint datorită fagilor albi, cărora razele soarelui şi ale lunii le dau o strălucire aparte. Oamenii povesteau că au luat apă din izvorul împăratului austriac Franz Joseph, cu gândul că se vor însănătoşi dacă o vor bea. Probabil pe unii i-a ajutat credinţa în proprietăţile miraculoase ale apei acestui izvor.

Săcărâmbul oferă o atmosferă aparte, deşi nu mai are faima orăşelului minier din secolul al XIX-lea, în care veneau să muncească oameni din întregul Imperiu Austro-Ungar. Este şi un loc misterios. Pe mine mă miră, de ceva vreme, luceafărul care străluceşte aparte deasupra satului, la primele ore ale dimineţii, şi are o traiectorie ciudată“, spune Brighida Ecsy, o fostă profesoară de desen care locuiește cu soţul ei în Săcărâmb.

„Turiştii care îmbrăţişează copacii din această pădure pot simţi energia lor pozitivă, ca pe a unor fiinţe vii. Din păcate, a început să se taie şi din această pădure, în ciuda unicităţii ei“, susţine localnicul Emil Sitar, în vârstă de 72 de ani.