Orașul fericirii din România: unde e cel mai bine să trăiești, ca tânăr român

Ce e fericirea? De mii de ani, omul încearcă să-și răspundă la această întrebare și, fără îndoială, că vor mai trece alte câteva mii până când vom reuși să găsim definiția care să fie cea mai potrivită … dacă vom fi capabili de acest lucru vreodată! Totuși, sociologii zilelor noastre reușesc, prin tehnici moderne și în baza anumitor criterii și indici, să măsoare sub o oarecare formă gradul de fericire al unui om sau a unei societăți.

Așa se face că am intrat în posesia unor date care ne indică orașul din România în care tinerii se bucură de cel mai înalt grad de fericire din țară.

Care e orașul fericirii din țara noastră și cum se explică bucuria tinerilor de aici

Potrivit studiului l „Tineri după pandemie: Oraşe Fericite”, Iașul este orașul care găzduiește cei mai fericiți tineri din România.

La nivel național, pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69. La Iași, media este cea mai ridicată, în timp ce nivelul cel mai scăzut al gradului de fericire a fost regăsit în Constanţa.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

În cadrul analizei s-au luat în considerare aspecte precum posibilitatea achiziţionării propriei locuinţe, costul chiriilor, nivelul de aglomerare al gospodăriilor în care tinerii locuiesc, dar și aspecte legate de cum gestionează municipalitățile anumite probleme, ca, de exemplu, criza sanitară globală și răspunsul autorităților la aceasta. Nu a fost omis nici gradul de curățenie al orașului, accesibilitatea lui sau cât de uniți sunt cetățenii săi.

Datele sociologilor au scos la iveală faptul că tinerii noștri tind să locuiască până târziu cu părinții, vârsta medie la care aceștia părăsesc casa părintească fiind de 27,9 ani. De asemenea, a mai ieșit la iveală faptul că 64,7% locuiesc în gospodării supraaglomerate (raportat la 27,5%, media UE), iar 21,9% suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei (6,5% media UE).

Analiza s-a realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi.