Liderul european care recunoaște că s-a înșelat în privința lui Putin: „Îl admiram”

Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, consideră că ajutorul militar al ţării sale pentru Ucraina trebuie să aibă prioritate în faţa intereselor economice. Liderul de la Praga recunoaște că s-a înșelat în privința lui Vladimir Putin, pe care îl admira. Într-un interviu transmis de postul public de radio, oficialul ceh a subliniat că nu doar Kievul este ameninţat de invazia rusă.

Războiul lui Putin din Ucraina l-a șocat pe preşedintele Cehiei

Dată fiind situația, îngrijorările economice trebuie să treacă în plan secund, iar ajutorul pentru Ucraina nu trebuie slăbit, a spus Milos Zeman. În ultima perioadă, mai multe proteste au izbucnit în această țară europeană, oamenii fiind nemulțumiți de sprijinul militar intensiv al guvernului pentru ucraineni, în contextul creşterii preţurilor la energie şi alimente.

Manifestanții au cerut o poziţie neutră a Cehiei, membră NATO, şi au fost etichetaţi de politicieni guvernamentali drept susţinători ai preşedintelui rus Vladimir Putin, deoarece au solicitat acest lucru. Zeman dezaprobă opinia potrivit căreia executivul ceh se implică prea mult în Ucraina.

Milos Zeman este dezamăgit de șeful Kremlinului

Duminică, preşedintele Cehiei şi-a recunoscut propriile erori de judecată, exprimându-şi regretul că s-a înşelat în privinţa lui Putin. „Am văzut în el un politician pe care nu îl idealizam, dar despre care aveam impresia că este preocupat de interesele ţării sale. Dar agresiunea asupra Ucrainei este împotriva intereselor Federaţiei Ruse. Iar dacă Vladimir Putin nu este conştient de asta, atunci cu atât mai rău pentru ţară”, a explicat el.

Orașul din România unde zăpada îți trece de genunchi, la final de noiembrie. Nu e la munte, imaginile sunt spectaculoase

Gabriel Cotabiță a fost înmormântat în stilul lui Silviu Prigoană. Unde se odihnește trupul regretatului artist

Ce cuprinde cel mai nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Între timp, Comisia Europeană a pregătit al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acest set de măsuri include: impunerea de sancțiuni asupra a aproape 200 de persoane fizice și juridice, precum și a trei bănci rusești; restricționarea accesului Rusiei la drone prin potențiali furnizori din țări terțe (de exemplu, Iranul); noi controale la export, inclusiv asupra anumitor componente chimice, electronice și software care ar putea fi utilizate în scopuri militare; eliminarea a încă patru canale de propagandă rusă. Atacurile Moscovei vizează infrastructura energetică din Ucraina, pentru a forța civilii să fugă în mijlocul iernii.