INTERVIU România în Schengen, din prisma unui român stabilit în Austria: realitatea complexă a aderării

ACTUALITATE
INTERVIU România în Schengen, din prisma unui român stabilit în Austria: realitatea complexă a aderării
22 dec. 2022 | 11:57

România în Schengen – acesta a fost subiectul cel mai arzător din ultimul timp. Am vrut să aflăm părerea unui român stabilit în Austria despre acest subiect. Așadar, redacția Playtech a discutat cu Dan Bucur, arhitect în Viena, care ne-a expus perspectiva lui asupra situației.

Ultima știre pe această temă este că, aflată în vizită în România, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vorbit în fața plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor de la București. Cu această ocazie, șefa legislativului UE a explicat că timpul celor două Europe a trecut și că este încrezătoare că toată lumea își va da seama de asta în curând.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a menționat că România va intra în Schengen în prima jumătate a anului viitor.

Vă invităm, în continuare, să parcurgeți interviul cu Dan, în care explică viziunea cetățenilor din Austria, cine e afectat și cine e de vină.

 

Dan Bucur, român stabilit în Viena Credit foto: Sabine Hauswirth

Ozana: Cine ești, cu ce te ocupi, de cât timp stai în Austria, unde stai în Austria, mai exact?

Dan: Mă numesc Dan Bucur, sunt arhitect originar din Constanța și locuiesc în Viena din 2009.

Ozana: De ce ai plecat din România? Te-ai întoarce vreodată în țară?

Dan: M-am mutat inițial doar pentru facultate, dar, până la urmă, am rămas aici. Nu m-aș mai întoarce în România. Nu numai că mi-am petrecut întreaga viață adultă aici, dar mi-ar fi dificil și din punct de vedere profesional. Nu cunosc nici termenii de specialitate în limba română, nici legislația românească din domeniul construcțiilor.

Ozana: Ai fost sau nu uimit de reacția autorităților austriece cu privire la aderarea României la Schengen? Care e poziția ta față de acest subiect?

Dan: Am fost surprins când au anunțat inițial, pe 18 noiembrie, dar nu m-a uimit faptul că au mers până la capăt cu decizia aceasta, în ciuda eforturilor diplomatice depuse nu numai de România, ci și de alte țări în favoarea României. Nu m-a surprins nici că Nehammer și-a schimbat părerea față de Croația și a continuat cu o narativă pentru care nu are nicio dovadă – aceea că România și Bulgaria sunt responsabile pentru numărul mare de imigranți din Austria.

Motivele sunt, după părerea mea, pur politice: Nehammer este un cancelar foarte nepopular, ajuns în funcție mai mult din greșeală, după ce marea majoritate a celor de la conducerea partidului său, ÖVP, au fost nevoiți să își dea demisia, din cauza unor scandaluri de corupție.

În ianuarie vor avea loc alegeri în landul Niederösterreich, iar ÖVP o duce destul de prost în sondaje. Așa că, Nehammer încearcă să mai caștige niște capital politic, folosind aceeași narativă pe care a mai folosit-o partidul său din 2015 încoace, cu mare succes printre alegătorii lor: „Noi vă vom apăra de valurile de imigranți care vin peste noi”. Sunt dezamăgit și indignat de comportamentul lor, dar nu sunt deloc surprins. În definitiv, Nehammer a devenit cunoscut la începutul anului trecut prin decizia lui, în calitate de ministru de Interne, de a deporta trei fete minore în Georgia și Armenia, în ciuda unor proteste masive din partea societății austriece și a criticilor vehemente venite inclusiv din partea președintelui Austriei, doar pentru a mai crește puțin în sondaje printre alegătorii lui.

Ozana: Cum văd românii din Austria situația referitoare la Schengen, sunt afectați în vreun fel?

Dan: Toți suntem afectați într-o oarecare măsură, dar cel mai mult sunt afectați muncitorii sezonieri și îngrijitoarele, care fac foarte des drumul România-Austria. În general, toți am fost indignați de atitudinea guvernului Austriei, dar nu pot spune că am întâlnit pe cineva care să fi fost surprins.

Ozana: Cunosc cetățenii din Austria motivele autorităților pentru care România a primit un vot negativ pentru aderarea la Schengen și, dacă da, sunt de acord cu acestea?

Dan: Din fericire, marea majoritate a austriecilor, inclusiv vicecancelarul sau președintele Austriei, realizează că motivele au fost pur politice și le-au criticat vehement. Nu toți austriecii sunt rasiști sau xenofobi. Doar vreo 35%, care votează partidele de extremă dreapta.

Ozana: Care e părerea cetățenilor Austriei despre Croația care a primit un vot pozitiv pentru aderarea la Schengen?

Dan: Marea majoritate a austriecilor se bucură pentru Croația, având în vedere că foarte mulți își petrec vacanța de vară pe coasta Dalmată. Prin aceste metode populiste, Nehammer speră că va câștiga câteva procente în plus, zicând sus și tare că, prin refuzul României și a Bulgariei, luptă împotriva imigrației ilegale și, făcându-le viața mai ușoară votanților săi, aceștia pot să ajungă mai repede la plajă vara viitoare.

Ozana: Crezi că are vreo utilitate sau relevanță boicotul românesc la adresa diverselor companii austriece?

Dan: Nu. Nehammer este un politician conservator de dreapta tipic. Pentru el, nu contează decât imaginea lui politică și lupta împotriva „străinilor răi care vor să îi fure țara”. Pot să dea faliment toate firmele austriece din cauza boicotului și tot nu o să-și schimbe poziția, decât atunci când va fi pentru el favorabil din punct de vedere politic.

Ozana: Cum crezi că va evolua această situație? Care crezi că va fi poziția Austriei în privința României?

Dan: Cred că cel mai probabil anul viitor, Austria își va schimba poziția și nu se va mai împotrivi aderării României și Bulgariei. A fost doar o decizie luată în ultimul moment, pentru a putea crește în sondaje.