Închis pentru 30 de ani pe nedrept, și-a găsit dreptatea cu șase luni înainte de a muri. „Și-a savurat libertatea”

La doar șase luni după ce și-a câștigat libertatea, în timp ce dovezile medico-legale împotriva sa erau considerate „știință de doi bani”, ucigașul Claude Garrett, condamnat pe nedrept, a murit în somn la doar 66 de ani.

Claude Garrett, care a petrecut 30 de ani în spatele gratiilor pentru o crimă pe care nu a comis-o, a fost eliberat din Riverbend Maximum Security Institution în luna mai a acestui an.

Prietena sa, Liliana Segura, a scris: „De atunci, și în ultimele 5 luni, Claude și-a savurat libertatea. S-a bucurat de fiecare moment alături de fiica sa, Deana, și mai ales de nepotul său, pe care îl adora cu desăvârșire.”

Dar pe 30 octombrie, bărbatul de 66 de ani a murit în somn, după doar șase luni de libertate.

14 – 1 = 1 nu este ecuația corectă. Mută un singur băț de chibrit pentru a afla răspunsul în doar 5 secunde, precum elevii de clasa a II-a

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Condamnat la închisoare pe viață

În 1992, Claude fusese condamnat pentru uciderea prietenei sale Lorie Lance.

După ce cuplul fusese într-o noapte în barul local numit Daisey Mae’s, un incendiu a izbucnit în casa lor din Old Hickory, Tennessee.

Claude a declarat că a adormit și când s-a trezit a descoperit un incendiu în sufragerie. Ulterior, el a declarat poliției că, atunci când și-a dat seama ce se întâmplă, a trezit-o pe Lorie și a încercat să o ia cu el până la ușa din față.

Dar, în schimb, ea s-a întors și s-a îndreptat spre ușa din spate. Claude a reușit să scape și a chemat pompierii locali.

Când aceștia au sosit, Claude încerca să stingă focul cu un furtun și încercase să spargă o ușă cu un topor.

În timp ce pompierii încercau să țină focul sub control, Claude le tot spunea: „Nu înțeleg de ce, nu înțeleg de ce nu m-a urmat pe ușă”.

După ce focul a fost în cele din urmă stins, pompierii au găsit ulterior cadavrul lui Lorie într-o debara. Aceasta murise din cauza inhalării de fum.

Anchetatorii au găsit dovezi care indicau un incendiu premeditat. Existau ceea ce părea a fi urme de arsuri care sugerau că uleiul de încălzire fusese turnat pe podea.

În ciuda protestelor sale de nevinovăție, Claude a fost găsit vinovat.

La 20 august 1993, după două zile și jumătate de deliberări, juriul l-a găsit pe Claude Garrett vinovat de crimă de gradul întâi. A fost condamnat la închisoare pe viață.

La începutul acestui an, după ani de apeluri, judecătorul Monte Watkins de la Curtea Penală a scris că Claude și-a demonstrat „nevinovăția reală”.

Constatarea medico-legală care sugera incendierea a fost respinsă ca fiind „știință de doi bani”.

Judecătorul Watkins a concluzionat: „Instanța este convinsă că petiționarul a prezentat dovezi clare și convingătoare care arată că niciun juriu rezonabil nu l-ar fi condamnat pe Claude Garrett pentru crimă gravă, având în vedere noile dovezi științifice.”

Liliana Segura a declarat: „Claude avea planuri. El a vrut ca statul să fie tras la răspundere pentru condamnarea sa nedreaptă. El dorea o despăgubire. Mi se pare de neînchipuit că persoanele cele mai responsabile pentru că i-au furat atât de mult din viață nu vor trebui niciodată să se confrunte cu ceea ce au făcut, că îi vor supraviețui.”